O echipă de cercetători de la Harvard a făcut un studiu în urma căruia a ajuns la concluzia că persoanele care consumă doar două porții de carne roșie pe săptămână prezintă un risc crescut de a dezvolta diabet de tip 2 mai târziu în viață. De asemenea, riscul crește și mai mult cu cât cantitatea de carne consumată este mai mare.
Rezultatele studiului au fost publicate în American Journal of Clinical Nutrition.
„Asocierea dintre carnea roșie și diabetul de tip 2 a fost observată la diferite populații din întreaga lume”, a declarat primul autor al studiului, Xiao Gu, cercetător postdoctoral în domeniul nutriției la Harvard T.H. Chan School of Public Health.
„Continuăm să consolidăm dovezile existente cu date și tehnici îmbunătățite. Sper că studiul nostru ar putea soluționa dezbaterea cu privire la faptul dacă ar trebui să limităm sau nu consumul de carne roșie din motive de sănătate.”
Aproximativ 462 de milioane de persoane din întreaga lume sunt afectate de diabet de tip 2, o cifră care a crescut rapid, au precizat autorii.
„Prevenirea diabetului este importantă, deoarece această boală este în sine o povară serioasă și, de asemenea, este un factor de risc major pentru bolile cardiovasculare și renale, cancer și demență”, a spus Gu.
Consumul de carne roșie a fost asociat cu riscul de diabet de tip 2 în studiile anterioare, dar autorii ultimei cercetări au dorit să le îmbunătățească prin adăugarea de detalii despre modul în care diagnosticele de diabet și biomarkerii aferenți au fost afectați de consumul pe o perioadă lungă de timp.
Autorii au studiat 216.695 de persoane care au participat la Nurses’ Health Study (NHS), Nurses’ Health Study II (NHS 2) și la Health Professionals Follow-up Study (HPFS), toate acestea recrutând participanți între 1976 și 1989. Primele două studii au investigat factorii de risc pentru principalele boli cronice în rândul asistentelor medicale înregistrate de sex feminin din America de Nord, în timp ce ultimul studiu a evaluat aceleași subiecte, dar pentru bărbați.
Participanții, majoritatea de culoare albă, aveau în medie 46 de ani la începutul NHS, 36 de ani când a început NHS II și 53 de ani când a fost inițiat HPFS. Toți au fost urmăriți cu până cel târziu în 2017. Participanții și-au raportat starea de sănătate o dată la doi ani prin intermediul unui chestionar, iar aportul lor alimentar a fost, de asemenea, măsurat la fiecare doi până la patru ani cu ajutorul unor chestionare care le cereau să raporteze consumul mediu de diferite alimente și băuturi în ultimul an.
La sfârșitul perioadelor de urmărire, aproape 22.800 de persoane au dezvoltat diabet de tip 2, iar cei care au consumat cel mai mult carne roșie totală au avut un risc cu 62% mai mare de a dezvolta boala, comparativ cu persoanele care au mâncat cel mai puțin. Consumul celei mai mari cantități de carne roșie procesată sau neprocesată a fost legat de un risc cu 51% și, respectiv, 40% mai mare de diabet de tip 2.
Carnea procesată, conform definiției autorilor, includea cârnați, hot-dog de vită sau de porc, șuncă, sandvișuri cu carne procesată; o porție echivala cu 28 de grame de șuncă sau 45 de grame din celelalte tipuri de carne.
Carnea neprocesată a inclus hamburgerul slab sau extra slab, hamburgerul obișnuit, carnea de vită, porc sau miel sub formă de sandviș sau mâncare mixtă; și carnea de porc, vită sau miel ca fel principal. Optzeci și cinci de grame de carne de porc, vită sau miel au constituit o porție de carne neprelucrată.
„Rezultatele acestui studiu, care a fost extrem de cuprinzător, au confirmat recomandările actuale privind alimentația pentru limitarea consumului de carne roșie”, a declarat Alice Lichtenstein, profesor Gershoff de Știința și Politica Nutriției și Universitatea Tufts din Boston, prin e-mail. Lichtenstein nu a fost implicată în acest studiu.
În plus, înlocuirea unei porții de carne cu nuci sau leguminoase a însemnat o reducere de 30% a riscului de a dezvolta diabet de tip 2, în timp ce opțiunea pentru lactate a redus șansele cu 22%.
„De remarcat că persoanele care au declarat că au consumat carne roșie cel mai frecvent în cadrul fiecărei cohorte au fost mai predispuse să mănânce mai puțin pește (sau) fructe și (mai multe) calorii, să cântărească mai mult și să se angajeze într-o activitate fizică mai puțin intensă”, a adăugat Lichtenstein, care este, de asemenea, director al Laboratorului de Nutriție Cardiovasculară al Universității Tuft. „Acest lucru sugerează că au avut o calitate mai slabă a dietei în general și au fost mai puțin predispuși să se angajeze (în) comportamente de stil de viață sănătos”.
Studiul nu dovedește că consumul de carne roșie cauzează diabetul de tip 2, a declarat Gunter Kuhnle, profesor de nutriție și știință alimentară la Universitatea Reading din Marea Britanie. El nu a fost implicat în studiu.
Dar mai mulți factori biologici ar fi putut afecta relația dintre carnea roșie și diabetul de tip 2, au spus autorii.
În primul rând, s-a constatat că grăsimile saturate, care sunt bogate în carne roșie, reduc sensibilitatea la insulină și funcționarea celulelor beta din pancreas, care produc insulină într-un mod reglementat pentru a gestiona glicemia.
În plus, fierul heme – tipul de fier care se găsește în alimentele de origine animală – poate crește rezistența la insulină, afectarea funcționării celulelor beta și stresul oxidativ, dezechilibrul dintre radicalii liberi și antioxidanți în organism. Radicalii liberi, molecule instabile provenite din surse din mediul înconjurător, cum ar fi fumul de țigară sau pesticidele, pot afecta celulele organismului.
Utilizarea crescută a aminoacidului glicină, care se găsește în mod natural în majoritatea proteinelor, a fost, de asemenea, observată după consumul de carne roșie și este asociată cu riscul de diabet, au precizat autorii. Excesul de grăsime corporală este un alt factor de risc pentru diabet, iar consumul de carne roșie a fost unul dintre factorii dietetici cu cea mai mare asociere cu creșterea în greutate, potrivit studiului.
Limitarea consumului de carne roșie se poate face prin reducerea frecvenței sau a dimensiunii porțiilor, iar o combinație a ambelor schimbări de obiceiuri este cea mai bună, a spus Lichtenstein.
