Fostul internațional suedez Klas Ingesson a încetat din viață astăzi, 29 octombrie 2014, fiind răpus de o boala incurabilă – cancer la măduva osoasă – cu care fusese diagnosticat în urmă cu cinci ani.
Klas Ingesson (46 de ani), unul dintre blonzii suedezi care au învins ”Generația de Aur” a fotbalului românesc în sferturile de finală ale Cupei Mondiale din Statele Unite, în 1994, a avut o carieră extrem de apreciată, atât de suporteri, cât și de specialiști.
Cu toate că nu era nici pe departe cel mai tehnic jucător de bandă dreaptă din Suedia, Ingesson își epuiza adversarii prin cursele sale neobosite, era puternic și exact în execuții.
A început fotbalul la IFK Goteborg, grupare suedeză care a făcut minuni în cupele europene în anii ’80, cucerind de două ori Cupa UEFA deși nu adoptase statutul de echipă profesionistă. Ingesson a marcat un gol în poarta Stelei în sferturile de finală ale Cupei Campionilor Europeni în primăvara lui 1989. Românii s-au calificat mai departe, anulând în retur (5-1) succesul cu 1-0 al suedezilor din primul meci.
A fost coleg cu Dan Petrescu la Sheffield Wednesday și cu Gică Popescu (Lecce), îmbrăcând și tricourile formațiilor Mechelen (Belgia), Bari și Bologna (Italia) și Olympique Marseille (Franța).
A jucat aproape un deceniu la echipa națională a Suediei, alături de care a ajuns până în semifinale atât la Euro 1992, cât și la Cupa Mondială din 1994, transformând un penalty în ”sfertul” de poveste cu România. Bilanțul său la prima selecționată: 57 de meciuri și 13 goluri.
După ce s-a retras din fotbal, Klas s-a întors acasă. A început să își administreze pădurea de peste 800 de hectare pe care o deține, însă în 2009 a fost diagnosticat cu cancer la măduva osoasă – boală incurabilă.
”Când mi s-a spus că am cancer, mi s-a înnegrit privirea. Au fost multe cazuri în familia mea, iar pentru mine cuvântul cancer era sinonim cu cuvântul moarte. Însă, după ce a trecut șocul, am luat o decizie: voi lupta și mă voi bucura de viață. O vreme, am fost Superman, iar apoi au început durerile”, a precizat Ingesson într-un inteviu acordat în urmă cu câțiva ani.
A încercat tratamente cu celule stem, dar fără succes. Milenomul multiplu este incurabil, însă 37% dintre cei care suferă de această afecțiune pot supraviețui chiar și cinci ani de la diagnosticare, dacă respectă tratamentul.
Klas Ingesson a decis să nu lase boala să îi stea în cale și a început să antreneze. După o perioadă de adaptare la echipa de tineret a clubului Elfsborg, una din echipele cu pretenții în Suedia, în septembrie 2013 a, a fost numit antrenor principal.
La început a asistat la meciuri în cârje, apoi a folosit un cadru de susținere, iar în ultimele luni a apelat la un scaun cu rotile.
”Durerea se mută în corpul meu. Acum e în genunchi, după ce a fost în spate și în piept. Nu mai am deloc mușchi, iar tendoanele și ligamentele sunt puse sub o presiune uriașă. Singurul lucru care mă îngrijorează este ca boala mea să nu afecteze echipa. Am vorbit cu jucătorii și le-am spus că nu vreau simpatia lor. Vreau să îmi spună tot ce cred direct în față”, spunea, în februarie, Klas Ingesson.
În urmă cu două săptămâni, el s-a retras de la conducerea echipei din motive medicale. A murit azi dimineață, în casa sa din Odeshog, orașul său natal, înconjurat de familie.
Jurnalistul suedez Johan Orrenius a spus la un moment dat despre Klas Ingesson că s-a născut cu pumnul strâns – o descriere foarte frumoasă a unui mare luptător.
