În zilele noastre, ritmul vieții poate fi mult prea solicitant și stresant. Uneori am vrea să punem palmele perpendicular una pe cealaltă și să cerem, ca la baschet, „Time Out!”. Din păcate, nu există un arbitru care să ne acorde acest timp de repaus, oprind „jocul”. Noi putem să luăm oricând pauză de la tot, dar asta nu înseamnă că sarcinile pe care le avem de îndeplinit se rezolvă de la sine.
Din verbul „to escape” („a evada”), s-a dezvoltat conceptul de „escapism”, care, potrivit DEX, definește „tendința de a cultiva evadarea din realitatea vieții sociale, de a căuta refugiu în atemporalitate”. Escapismul are mai multe forme. Unele sunt inofensive și eficiente, iar altele se dovedesc de-a dreptul periculoase pentru individ.
Evadarea din realitate implică refugierea într-un univers paralel, asociată cu raportarea la un ego mai puternic, mai de succes. Cine recurge la acest subterfugiu vrea să uite măcar pentru câteva momente de problemele sau de responsabilitățile de zi cu zi, fie prin intermediul jocurilor video, fie citind o carte, fie pictând, fie petrecând ore întregi pe rețelele de socializare, fie urmărind emisiune tv, filme și seriale ș.a..
Consumul de filme și seriale este una dintre cele mai frecvente forme de escapism. Ne uităm la filmele în ale căror personaje ne regăsim într-un fel sau altul, sau care prezintă acțiuni prin care este proiectată viața pe care ne-o dorim. A vedea un episod dintr-un serial de comedie, de exemplu, poate fi un mijloc foarte bun de a scăpa de stres. La fel și a merge la o piesă de teatru, sau a juca fotbal cu prietenii.
Timp de câteva minute până la câteva ore, ne aflăm într-o altă „lume”, iar tot ce ține de cotidian rămâne pe dinafară. Ne întoarcem la viața de zi cu zi cu o altă stare de spirit, mai bine echipați psihologic pentru a aborda eventualele probleme și sarcini.
Pe de altă parte, poate fi o graniță subțire între eliberarea de stres și tulburarea de personalitate. Consumul de droguri sau de alcool reprezintă și el o modalitate de a evada din realitate. Problema este că cei care recurg la el nu se „rup” doar de viața reală, ci se deconectează și de la propria persoană, de la funcțiile cognitive. Astfel, ei nu mai sunt într-o stare conștientă. Chiar zilele trecute, un șofer băut și drogat a intrat într-un stâlp pe bulevardul Magheru din București.
Una este să bem un pahar de vin la masă, sau în timp ce ascultăm muzică după o zi solicitantă de muncă și alta este să căutăm sticla cu alcool imediat cum intrăm pe ușă, pentru că nu suntem în stare să facem față realității.
Jocurile de noroc se încadrează și ele în fenomenul escapismului, existând o graniță instabilă între distracție și dependență. Institutul Național pentru Abuzul de Droguri din SUA avertizează că dependențele apar deseori în cazul consumatorilor de droguri sau jocuri de noroc, care recurg la aceste mijloace pentru a scăpa de depresie și anxietate, informează MrBit Casino.
Obișnuința de a apela la escapism poate avea efectul bulgărelui de zăpadă care se tot mărește în timp ce se rostogolește, devenind o adevărată avalanșă. În lumea reală, problemele nerezolvate continuă să se acutizeze. De aceea, tot ce facem pentru a reduce nivelul de stres trebuie întreprins cu măsură, astfel încât să nu apară tulburări nedorite de personalitate.
