Cheile Turzii, salvate cu bani europeni. Reguli mai stricte pentru turiști

cheile turzii
Cheile Turzii. Foto: Ana Maria Cătălina via Wikimedia Commons

Cheile Turzii şi Cheile Turenilor, două rezervaţii naturale din Cluj, lăsate de izbelişte decenii la rând, sunt refăcute acum cu ajutorul banilor europeni. În plus, rezervațiile vor avea administratori de parc, asemenea rezervaţiilor din Statele Unite, turiştii nu vor mai intra în voie pe domeniu, iar accesul maşinilor va fi interzis. Aceste măsuri sunt necesare deoarece în ultimii 20 de ani, de aici au dispărut opt specii de plante şi de animale, relatează digi24.ro.

Autorităţile din Cluj-Napoca au cheltuit fonduri europene în valoare de 1,1 milioane de lei în ultimele 30 de luni pentru a pune la punct un plan de acţiuni pentru refacerea a două dintre cele mai importante rezervaţii din România, Cheile Turzii şi Cheile Turenilor. Afectate de turismul necontrolat din ultimii 20 de ani, acestea vor fi administrate după modelul parcurilor naţionale din Statele Unite ale Americii.

„Avem opt specii care au dispărut. Nu au mai fost găsite în Cheile Turzii şi Cheile Turenilor, iar asta este o consecinţă clară a problemelor identificate: turism necontrolat, păşunat excesiv şi sporturile extreme. Sunt trei specii de plante şi avem o specie de reptile, nici vidra nu a mai fost găsită”, a explicat Diana Coman, managerul de proiect.

Autorităţile au propus angajarea unui ranger care să supravegheze rezervaţiile. Acesta va merge în teren și va raporta la sediu problemele întâlnite, a explicat Bogdan Păcurar, consilier la Consiliul Județean Cluj.

Statisticile arată că aproximativ 55.000 de turişti umblă în voie prin cele două rezervaţii din luna mai până în octombrie, când se încheie oficial sezonul de vizitare. Numărul lor s-a dublat în ultimii şapte ani.

Numărul turiștilor, limitat

„Într-o rezervaţie consacrată din Europa şi din alte ţări pe trasee se dă numai un eşantion de număr de persoane şi când iese din sistem intră celălalt, tocmai pentru a nu produce perturbări majore pentru faună în special”, a explicat geograful Vasile Crud.

În cadrul proiectului european s-a făcut şi un sistem informatic care arată prin hărţi de impact cum se distruge rezervaţia dacă sporturile extreme şi turismul necontrolat vor continua.

S-au creat baze de date și de hărți specifice pentru cele 14 habitate și 41 de specii aflate în cele două arii naturale protejate.

“Au fost realizate, de asemenea, o serie de planuri de monitorizare a habitatelor și speciilor protejate, dar și două planuri de acțiune cu măsuri de management. Toate acestea au fost integrate într-un sistem informatic menit să întărească capacitatea instituțională a Consiliului Județean Cluj , în calitatea sa de custode al celor două arii naturale protejate”, a arătat Diana Coman, citată de actualdecluj.ro.

Proiectul ,,Managementul conservativ și participativ în Siturile Natura 2000 Cheile Turzii și Cheile Turenilor”, finanțat din Fondul European de Dezvoltate Regională (FEDR), prin Programul Operațional Sectorial ”Mediu”, a fost deruat de Consiliul Județean, în calitate de beneficiar. Proiectul a avut ca obiectiv eficientizarea măsurilor de conservare a mediului natural din ariile protejate Cheile Turzii și Cheile Turenilor, prin crearea unui suport managerial eficient și necesar.

S-a urmărit reducerea și, în unele situatii, eliminarea presiunilor antropice semnalate: pășunatul excesiv, turismul necontrolat, sporturile extreme, deșeurile, construcții ilegale, carierele de calcar sau poluarea.

Proiectul european a avut un buget de 1,1 milioane de lei.

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturați-vă, cu un Like, comunității de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

Recomandările editorilor GreatNews:

Salvați-o pe Bambi! Aventura lui Andrei în țara căprioarelor
Idei de afaceri. Genți românești din lemn și piele, vândute la Roma
Palatul neștiut din inima Bucureștiului se redeschide după 25 de ani

Jurnalist GreatNews, lucrez în presa centrală din 2008 și am scris pentru publicații precum Yahoo News România, ziarul „Evenimentul Zilei”, site-ul turism.evz.ro sau revista „National Geographic România”. Scriu cu plăcere reportaje și portrete pe care le ilustrez adesea cu fotografii și cred că baza meseriei de jurnalist stă în munca de teren și în discuțiile cu oamenii. Mă interesează în special temele sociale, drepturile omului, egalitatea de șanse, diversitatea culturală și domenii precum știința și turismul.