Un bărbat care cunoaşte la perfecţie istoria oraşului Alba Iulia a realizat un ghid care prezintă cele 24 de obiective esenţiale recomandate oricărui turist care vizitează cetatea Alba Carolina.
Potrivit ziarului Unirea, Claudiu Daniel Chindriş realizează tururi ghidate pentru turiştii care vor să cunoască cu adevărat „cealaltă capitală”, aşa cum îi spune el oraşului transilvănean.
1. Bastionul Sf Mihail: Situat pe latura de Nord Vest a cetăţii este uşor de recunoscut după imaginea sfântului care este aşezat în partea superioară a bastionului şi care cu sabia sa apără însemnele Casei de Habsburg (blazonul acestei familii)
2. Bastionul Trinitarienilor: aflat tot pe latura de vest a cetăţii, în vecinătatea Porţii a IV-a, bastionul poartă numele ordinului călugăresc care avea o mănăstire în această parte a cetăţii. În partea superioară a bastionului trinitarienilor era amplasată o baterie de artilerie care putea ţine la distanţă orice inamic al cetăţii.
3. Şanturile Cetăţii: Linia a doua în sistemul defensiv al cetăţii, sunt destul de late (27 m lăţime). În caz de nevoie, traversarea lor putea fi îngreunată prin inundarea zonei, dar principalul avantaj pentru apărare era acela că soldaţii inamici aflaţi în şanţuri deveneau o ţintă uşoară pentru soldaţii aflaţi în partea superioară a bastioanelor.
4. Poarta a VI-a: fiind prima poartă de pe Latura de Vest, ea dădea spre terenul de instrucţie al armatei. Acesta este motivul pentru care, la fel ca şi Poarta a V-a, nu a fost bogat ornamentată. În ciuda simplităţii ei, poarta a rămas în istorie cu numele de Poarta Regelui, întrucât acesta a fost locul de intrare în cetate a Regelui Ferdinand I, primul rege al României Mari.
5. Poarta a V-a este întărită cu un sistem defensiv care include un pod mobil acţionat din interiorul porţii, de către un mecanism cu roţi. Poarta a fost restaurată, ea fiind acoperită până de curând cu un val de pământ.
6. Poarta a IV-a se mai numea şi Poarta Episcopului, întrucât se afla în vecinătatea Palatului Episcopal. Bogat ornamentată în sculpturi, aceasta avea în partea superioară camere de arest pentru ofiţeri.
7. Palatul Episcopal. Situat în apropierea Catedralei Romano –Catolice, palatul era reşedinţa Episcopilor Transilvaniei. În epoca Medievală, şi nu numai, episcopii aveau o putere mare în numirea principelui şi uneori chiar armată proprie.
8. Catedrala Romano Catolică a fost construită în acelaşi timp cu Catedrala Notre Dame din Paris. Adăposteşte sarcofagele Huniazilor dar şi mormântul primului Principe al Transilvaniei, Ioan Sigismund.
9. Palatul Princiar. Construit în jurul anului 1541, acesta a adăpostit pentru scurtă vreme şi pe principele-voievod Mihai Viteazul şi pe soţia acestuia, doamna Stanca. Pentru a aminti de prezenţa voievodului aici şi pentru a comemora Unirea înfăptuită de acesta în anul 1600, pe faţada edificiului a fost montat în 1975 un basorelief în bronz, care înfăţişează momentul primirii soliilor din cele trei Ţări Române.
10. Statuia lui Mihai Viteazul se află în faţa Palatului Princiar, la mică distanţă de Sala Unirii. Statuia a fost realizată de către un renumit sculptor de origini romane, Oscar Han, iar la inaugurarea ei din 1968 a fost prezent şi Nicolae Ceauşescu.
11. Monetăria. Din păcate în zonă nu se mai pot vedea astăzi decât zidurile monetăriei şi clădirea Palatului Copiilor, construită în epoca comunistă, când celelalte clădiri au fost dărâmate. Iniţial, în zonă a fost o mănăstire a maicilor din ordinul Benedictin. Clădirile mănăstirii au fost preluate şi în zonă a fost înfiinţată monetăria Principatului, care s-a transformat în monetărie imperială odată cu intrarea Transilvaniei sub dominatie habsburgică. După încetarea activităţii monetăriei, în zonă a funcţionat un tribunal, dar şi o închisoare până când aceasta, devenind neîncăpătoare, s-a transferat la marginea oraşului.
12. Poarta de sud a Castrului Roman. Studiile arheologice recente au făcut posibilă identificarea poziţiei porţii sudice a Castrului Roman Apulum. Era cunoscută sub numele de Poarta Principalis Dextra.
13. Clădirile Manutanţei sunt printre primele clădiri proiectate de către arhitectul italian Giovani Monradi Visconti. Clădirile adăposteau hrana, dar şi echipamentul necesar soldaţilor staţionati în Cetate.
14. Poarta a III-a este situată pe latura de răsărit a cetăţii, înspre oraş, la fel ca şi porţile a II-a şi I. Fiind în zona cea mai tranzitată, aceasta a fost bogat ornamentată pentru a reda gloria şi măreţia imperiului Habsburgic.
[stextbox id=”info” caption=”Transformarea unui oraş” color=”141414″ bgcolor=”FFD014″]În urmă cu 7 ani, în 2008, oraşul Alba Iulia era vizitat, anual, de doar 32.000 de turişti. Acum, numărul vizitatorilor a crescut la 400.000. Totul a fost posibil după ce în oraş au fost derulate ca la carte opt proiecte majore, finanţate din fonduri europene de dezvoltare regională.
Cea mai mare realizare – transformarea zonei istorice
Alba Carolina este cea mai mare cetate din România şi din Europa Centrală şi de sud-est.
Cetatea, o fortăreţă de tip Vauban construită la început de secol XVIII, este apărată de trei sisteme de fortificaţii, arată turism.apulum.ro. Acestea adoptă forma unui heptagon neregulat, cele şapte bastioane conferindu-i o imagine stelată, caracteristică cetăţilor de acest tip.
Zeci de mii de români au participat în urmă cu doar câţiva ani la una dintre cele mai ample campanii mediatice, prin care erau chemaţi să-şi aleagă minunile, locurile şi simbolurile care le reprezintă cel mai bine ţara. În final, pe baza a peste 60.000 de voturi, au fost alese cele 7 minuni ale României: Ansamblul Brâncuşi – Târgu-Jiu, Castelul Corvinilor – Hunedoara, Cetatea Alba Carolina Alba Iulia, Cetăţile dacice – Munţii Orăştiei, Iaşiul cultural, Mănăstirile pictate din Bucovina şi Sibiul istoric.[/stextbox]
15. Obeliscul lui Horea, Cloşca şi Crişan sau Monumentul Eroilor Neamului. Inaugurat în 1937, acesta a fost realizat la iniţiativa Societăţii Culturale Astra. În partea de vest, monumentul are o frescă ce îi prezintă pe cei trei lideri ai Răscoalei Ţărăneşti din 1784-1785: Horea, Closca şi Crişan şi o celulă simbol menită să amintească de sacrificiul acestora.
16. Poarta a-II-a a fost complet distrusă în momentul construirii Obeliscului, iar refacerea ei a fost posibilă datorită faptului că s-au păstrat schiţele porţii. În arhitectura porţii regăsim Atlanţii…
17. Poarta Sfântul Gheorghe din Cetatea Bălgradului era amplasată pe latura de est şi avea un turn de apărare. În momentul construirii actualei cetăţi (1715) aceasta a fost inclusă în Bastionul Capistrano.
18. Poarta I este prima poartă dinspre oraş, fiind ornamentată cu scene din mitologia greacă şi îl are în centru pe eroul legendar Hercule. În partea superioară, stema Imperiului Habsburgic este flancată de Zeul Marte şi Zeiţa Venus.
19. Drumul de legătură între Poarta de Sud a Castrului Roman şi poarta de Nord. Identificarea pe teren şi reconstruirea acestuia readuc în prim-plan ingeniozitatea romanilor în materie de construcţii. Drumul era pavat cu lespezi de piatră de râu, care era aşezată pe un strat de nisip ce permitea infiltrarea apei şi colectarea acesteia într-o conductă făcută din plăci de teracotă… Măiestria conductorilor romani uimeşte încă…
20. Muzeul Unirii: folosită în trecut ca hotel pentru ofiţerii armatei, clădirea în stil babilonian găzduieşte începând cu anul 1968 unul dintre cele mai prestigioase muzee din ţară.
21. Sala Unirii: locul în care s-a născut Statul Modern Român prin semnarea actului Unirii Transilvaniei cu România, la sfârşitul Primului Război Mondial, în 1918. În interior puteţi admira o expoziţie etnografică, dar şi o expoziţie dedicată Unirii. Între obiectele expuse se regăsesc Registrele cu semnăturile celor care au hotărât Unirea, dar şi celebrul aparat fotografic al lui Samoilă Mârza, cu care s-a realizat celebra fotografie a Unirii.
22. Observatorul astronomic. Inaugurat în 1794 în una din sălile Bibliotecii Batthyaneum, acesta era la acea dată primul din Transilvania şi cel mai modern observator din ţară.
23. Biblioteca Batthyaneum. Clădirea construită în 1719 iniţial adăpostea călugării trinitarieni. Călugărul Ignat Batthyany, devenit episcop al Transilvaniei, a înfiinţat această prestigioasă bibliotecă.
24. Catedrala Reîntregirii. Construită în perioada martie 1921 – octombrie 1922, cu scopul anume de a găzdui ceremonialul încoronării Regelui Ferdinand I şi a Reginei Maria, ca şi suverani ai României Mari. Este o expresie a unităţii neamului.
Dacă v-a plăcut acest articol, alăturați-vă, cu un Like, comunității de cititori de pe pagina noastră de Facebook.
Recomandările editorilor greatnews.ro:
Filmare aeriană: cetatea Alba Carolina, sub vraja iernii
Test de inteligență. O problemă de logică cu ouă de Paşte
TOP 10. Cele mai frumoase imagini cu Universul
Cum a fost posibil unul dintre cele mai puternice atacuri cibernetice asupra presei
Care sunt țările unde femeile stau cot la cot cu bărbații pe bancnote
Filmuleţul momentului. Un grup de norvegience frumoase îşi apără agricultura
Dacă folosești des Instagram, poți găsi o mulțime de lucruri interesante postate de GreatNews pe contul nostru, accesibil la linkul de mai jos:
