Foto: Arhiva personală / Pagina de Facebook George Simion / ebihoreanul.ro (Szilagyi Lorand)
De câteva săptămâni, George Simion și formațiunea pe care o conduce, AUR, se află într-un tur de forță prin orașele și satele României. Fie că se strâng semnături pentru demiterea președintelui Klaus Iohannis, că se sărbătorește Unirea Principatelor sau înființarea unei filiale a partidului, Simion este primit peste tot cu pâine și sare, cu cântăreți, muzică, steaguri și discursuri înflăcărate – inclusiv ale unor fețe bisericești. Chiar și primarul Clujului, liberalul Emil Boc, s-a întâlnit cu George Simion, și a spus că are multe „lucruri în comun” cu președintele AUR.
Întâlnirea vine după ce în urmă cu mai puțin de două săptămâni George Simion și alți membri AUR au forțat intrarea în sediul Primăriei Timișoara, fără să poarte mască de protecție și să respecte regulile de distanțare din pandemie. Iar în preajma sărbătorilor mai mulți susținători ai AUR au intrat în curtea Parlamentului și au vandalizat câteva mașini.
Însă naționalismul zelos promovat de AUR nu a fost întâmpinat cu brațele deschise chiar de toată lumea.
La Oradea, unde George Simion a fost primit duminica trecută „ca un rock star” de către susținătorii săi (potrivit publicației locale ebihoreanul.ro), o mână de liceeni și studenți au manifestat împotriva valorilor promovate de acest partid. Presa a relatat și că, la un moment dat, câțiva dintre susținătorii AUR i-au făcut „useriști” și au ridicat tonul la ei, încercând să îi intimideze. Dar tinerii au rămas în Piața Unirii.
O fotografie cu 7 tineri îmbrăcați gros, cu măștile pe față, ținând în mâini pancarte anti-AUR, s-a viralizat pe rețelele de socializare.
Mulți dintre cei care au distribuit fotografia s-au arătat încântați că există adolescenți care nu se lasă păcăliți de retorica AUR. Alții au comentat că acei copii au fost cu siguranță „puși”, „plantați” acolo pentru a servi unor interese obscure.
GreatNews a luat legătura cu cei 7 tineri și a stat de vorbă cu ei. Patru sunt elevi în clasa a X-a, unul în clasa a XI-a, iar doi sunt studenți. Am discutat despre motivele care i-au determinat să iasă în stradă, despre valorile în care cred și despre cum au ajuns să fie implicați civic la o vârstă atât de mică.
GreatNews: Cum ați aflat de mitingul lui George Simion? Cum ați aflat ca va veni la Oradea?
Iulian Dițiu, 21 de ani, student în anul II: Eu am văzut chiar într-o postare a celor de A URî, cu o zi înainte de manifestație. Obișnuiesc să verific paginile organizațiilor conservatoare din România să văd cât de departe poate merge absurdul. Doar cu Chelsea și Alisia (sora lui – n.r.) am vorbit despre asta. Liceenii s-au mobilizat singuri.
Chelsea Sonea, 21 de ani, studentă în anul III: Eu am aflat de la unchiul meu, simpatizant AUR, prin intermediul Facebook-ului. Îi trimisesem lui Iulian o propunere, mai în glumă, mai în serios, de a ne prezenta ca opoziție. Mă bucur că el și copiii au luat atitudinea de a materializa ideea mișcării.
Marcu Băcilă, 16 ani, elev în clasa a X-a la Colegiul Național „Emanuil Gojdu”: Eu am aflat de meeting de pe pagina Facebook AUR Bihor și am chemat toate persoanele pe care le cunoșteam de vârsta mea să vină la un protest Ad-hoc deoarece nu aveam timp să anunț un protest pe scară mai mare la autorități.
Deci și tu îi urmărești pe cei de la AUR pe Facebook? Ca să te informezi sau de ce anume?
Marcu: Da, mă informez direct de la sursă pentru că, de bine de rău, nu consider că există mijloace de informare complet nepartizane. Măcar dacă aflu opinia nefiltrată a membrilor acestor mișcări pot să judec cu propriul meu simț critic și sunt sigur că înțeleg încotro bate vântul în România.
De ce le spui cei de la A URî? Crezi că îi definește sentimentul acesta?
Iulian: Sunt de părere că doctrina celor de la A URî se bazează pe un discurs care „iubește” românii, dar cu multe asteriscuri. Ei „iubesc” românii care nu au convingeri religioase care se opun creștinismului, românii heterosexuali și cisgeni, românii care nu fac parte din minorități etnice și, poate într-un fel mai subtil, românii care nu sunt femei. Iarăși filtrarea asta a oamenilor din partea unui partid aflat în ascensiune mi se pare suficient de toxică încât să îl etichetăm ca extremist în spațiul politic al unui stat membru UE al anului 2022.
De ce ați luat decizia sa faceți acest mic protest anti-AUR? De ce considerați că AUR nu este OK pentru România?
F.T., 16 ani, elev în clasa a X-a la Colegiul Național „Emanuil Gojdu” din Oradea: Am participat la protestul împotriva adunăturii fanatice de simpatizanți AUR de duminică pentru că aflasem de cele întâmplate în campania lui George Simion și a „caravanei” sale și nu mi-am dorit ca un dezastru precum cel ce a luat loc în primăria Timișoarei să se repete în orașul meu.
Am vrut să mă opun partidului AUR deoarece acesta foloseste mesaje și tactici populiste, patriotice și naționaliste pentru a câștiga audiența română, fapt care va duce la căderea libertății și democrației în țară. Totodată, AUR folosește ca „mascotă” BOR pentru a câștiga favoarea creștinilor din România, doar ca apoi să promoveze agresarea, răzbunarea, umilirea și violența ca valori ale alianței: „Dacă mă omoară ei pe mine, vă rog să-i omorâţi şi voi pe ei” – George Simion.
Caracterul național-conservativ extremist al AUR, care duce de-a dreptul spre naționalism, combinat cu violența și agresiunea degajată și cu axarea creștin-ortodoxă, demonstrează perfect asemănările între acesta și alte mișcări fasciste sau de extremă dreapta din trecut, precum Legiunea Arhanghelului Mihail. Motivul pentru care am protestat împotriva AUR este neliniștea pe care mi-o aduce gândul unei Românii aflate sub conducerea unei ideologii care îi pune în pericol viitorul, democrația și identitatea ca stat european.
H.D., 17 ani, elev în clasa a XI-a la Colegiul Național „Emanuil Gojdu”: Deoarece partidele populiste precum AUR care fac o grămadă de promisiuni false oamenilor și au ideologii extremiste, naționaliste, au început să prindă din ce în ce mai mulți urmăritori în majoritatea țărilor din Europa și consider că reprezintă un pericol pentru libertățile tuturor minorităților de pretutindeni.
Petra Popoviciu, 16 ani, elevă în clasa a X-a la Colegiul Național „Emanuil Gojdu”: Poziționarea lor anti-diversitate, anti-vaccinare, și anti-europeană, mi se pare extrem de dăunătoare atât pentru prezentul cat și pentru viitorul României. Modalitățiile lor de exprimare și acțiune au un caracter violent ce nu se încadrează în valorile democratice europene. Mai mult, am sentimentul că aceștia se folosesc de religie în scopuri propagandistice profitând astfel de partea vulnerabilă a unor oameni.
Alisia Dițiu, 16 ani, elevă în clasa a X-a la Colegiul Național „Mihai Eminescu” din Oradea: Am decis să particip la organizarea acestui protest anti-AUR datorită dezacordului puternic pe care îl simt în ceea ce privește principiile anti-progresiste pe care se bazează acest partid. Imaginea fondatorului George Simion și cea a susținătorilor săi din Piață Unirii, strânși să asculte doar un alt discurs populist, urmat de îndemnul acestuia adresat publicului, de a “se duce peste cei ce l-ar omorî”, nu mi-a creat nimic mai mult decât jenă și antipatie. Faptul că mesajele lor sexiste, xenofobe, homofobe, transfobe, anti-occident, anti-mască, ultrareligioase (afișate de cele mai multe ori într-o manieră violentă) și promisiunile goale sunt motivele pentru care mâna aceea de oameni s-a strâns atunci în centrul orașului dă dovadă de nocivitatea AUR(î)-ului în societate.
Iulian: Între patriotism și naționalism e doar un pas. Suntem martori astăzi, la 100 de ani de la Marșul asupra Romei, la un trend ascendent al extremei drepte în Europa: A URî în România, AfD în Germania, RN al lui Marine Le Pen și Reconquête al lui Éric Zemmour în Franța, LN în Italia, PiS în Polonia și Fidesz-ul lui Viktor Orban în Ungaria. Populiștii au profitat de panica provocată de pandemie, alimentând discursurile anti-știință și anti-vaccin pentru a acumula capital politic. Acțiunile lor se traduc în numărul uriaș de decese care ar fi putut fi evitate prin vaccinare și respectarea măsurilor de distanțare.
Euroscepticismul partidului A URî poate împinge România spre irelevanță politică la nivel european, așa cum se întâmplă deja cu “copiii-problemă” ai Europei: Polonia și Ungaria. Două dintre moștenirile regimului comunist, paranoia “străinului” și superstiția naționalismului, sunt reactualizate constant în discursul domnului George Simion, al doamnei Diana Șoșoacă și al domnului Cristian Terheș, într-o manieră autentic vadimistă. E drept, spre deosebire de Fidesz-ul lui Orban, care pune orice adiere vestică pe seama lui George Soros, A URî împarte vina pentru problemele interne ale României între non-creștini, persoane LGBTQIA+ și Bruxelles.
E iresponsabil din partea noastră, în special a celor tineri, să ne răzvrătim împotriva Europei. Suntem generația care se bucură de liberă circulație, de acces la patrimoniul cultural european, la burse ERASMUS și la studii în celelalte state membre UE. Ne vom manifesta dezacordul în fața oricărei încercări de a schimba asta, deoarece, pentru noi, Europa e acasă.
Mă păstrez sceptic, dar sper că electoratul nu se va lăsa hipnotizat de pseudomesianismul lui George Simion și al celorlalți populiști și că aceste personaje sinistre ale politicii românești vor fi înlocuite de politicieni competenți, care vor face din România un loc dezirabil pentru următoarele generații.
Chelsea: Partidul AUR pare să manifeste apreciere și susținere față de o porțiune redusă din populație. Mă refer la tipologia bărbatului cisgender, heterosexual și credincios. În discursul acesta limitat, despre iubirea de țară și de neam pe care îl auzim frecvent din partea lor, nu sunt incluși și cetățenii din afara tiparului preferat.
Refuză informatia corectă, cu dovezi empirice, resping știința, dar încurajează încrederea oarbă. Sfidează domeniul medical, într-o criză sanitară care a lovit puternic întreaga planetă, îndeamnă oamenii “să nu le fie frică”, când de fapt zilnic mor sute de oameni.
Găsesc periculoasă doctrina după care se ghidează acest partid deoarece impune o mentalitate toxică și discriminatorie față de minorități etnice, de gen și orientare sexuală, o dezinformare a publicului și incurajare a practicilor nefavorabile socio-emoțional și sanitare.
AUR manifestă o apreciere jalnică cu privire la alegerile din Ungaria și Polonia ce vizează implementarea unor modele homofobe și transfobe, dorind inițierea unor modele legislative asemănătoare și în țara noastră. Dacă s-ar întâmpla așa ceva în România, ne-ar întoarce și mai mult înapoi în timp, cu câteva decenii bune.
Când am aflat de acest partid, pentru a ști cu cine avem de a face, am vrut să ascult părerea lor pe o tematică de o importanță covârșitoare, și anume educația sexuală. Conform lor, tinerii trebuie să afle despre igiena sexuală, despre ce presupune procesul și protecția sexuală, din afara școlii, “la bârfa de la colțul blocului (…) sau cel mai simplu de pe internet”; “Nu este doar inutilă, ci și primejdioasă”. Cuvinte declarate în timp ce România este fruntașă la numărul de mame minore în Uniunea Europeană.
Dacă nu acceptăm normalitatea acestui act și îl stigmatizăm, ne vom păstra locul în acest top și vom avea repercusiuni și în alte planuri ale vieții. Dacă o persoană evită o sarcină în perioada adolescenței, nu înseamnă că lipsa educației sexuale nu o poate influenta altfel (e.g. infecții/boli cu transmitere sexuală, abuz în relații). În loc să educăm, să protejăm prin informare, să încurajăm o viață sexuală sănătoasă, să învățăm oamenii despre consimțământ și caracterul intim al relațiilor romantice, AUR încurajează păstrarea etichetei de subiect taboo, limitând actul sexual strict la procreare.
Am abordat pe larg subiectul acesta pentru a evidenția ce presupune o educație riguroasă creștină în informarea tinerilor aflați în dezvoltare, pornind de la vârste fragede.
Avem, din pacate, un partid care câștigă teren tot mai mult pe scena politică din România, iar încurajarea activă sau pasivă (prin ignorarea lor, oferindu-le astfel prilejul de a lua amploare și mai mult) nu ne va aduce spre un viitor mai bun, dupa cum ne promit cei din AUR.
GreatNews: Cum de sunteți atât de implicați în acțiuni civice la doar 16-17 ani? Cine sau ce anume v-a inspirat?
Marcu: Eu personal am fost interesat de când eram mic de starea politică a țării și cu trecerea anilor am devenit tot mai informat. Am ieșit în stradă duminica trecută pentru că m-am gândit că atâta timp cât nu am vârsta de votare nu pot să mă fac auzit dacă nu îmi exprim public opinia și, în plus, am ajuns la concluzia că votul nu mai este destul pentru a face o schimbare și trebuie să protestezi și să manifestezi ca să se întâmple ceva pentru că așa e realitatea în România.
Am avut ca inspirație și protestele pentru Colectiv din 2015, care m-au marcat, și pe lângă asta mereu m-au inspirat și autori precum Henry David Thoreau și ce am citit despre Mai 1968 în Franța. Acestea mi-au lăsat permanent părerea că dezobediența civilă este un mijloc extrem de puternic pentru a iniția schimbări.
H.D.: Am fost mereu interesat de subiecte care implică politica și modul în care societatea a fost modelată pe parcursul istoriei. Interesul acesta a pornit de la pasiunea mea pentru istorie, care a adus la suprafață diferite sisteme de guvernare, sisteme socio-economice și modalitățile prin care acestea interacționau cu oamenii și cum mai departe populația interacționa cu ele.
Astfel am ieșit duminică în stradă cunoscând că cel mai important factor pentru a aduce schimbare este prin a-mi face vocea auzită.
Inspirațiile mele provin din cursuri de istorie, cărți pe temele respective și mișcări pentru drepturile omului precum cele ale sufragetelor de la începutul secolului XX. Drepturile omului reprezintă un subiect de interes pentru mine în care voi continua să mă documentez folosind surse acreditate.
Alisia: Aș zice că interesul meu față de politică și problemele civice s-a format prin gimnaziu în jurul perioadei referendumului Coaliției pentru Familie. Am început să urmăresc statistica voturilor și ce se vorbea în media, iar de atunci atracția pentru subiectele respective a continuat să se intensifice. Abordam și dezbăteam subiecte la ordinea zilei cu prietenii mei, lucru care m-a ajutat în formarea opiniilor, făcând schimb de idei și informându-ne unii pe alții. Tot interesul pentru probleme civice m-a încurajat să iau parte la mai multe manifestații: Climate Strike-urile organizate în orașul meu (2019) și la cel din Berlin (2021) și la marșurile Pride din Budapesta și din Cluj (2021). Deci acesta nu a fost primul protest la care am participat, dar cu siguranță a fost primul la care m-am aflat în opoziție.
Petra: Consider că toleranța scăzută la nedreptate este caracteristică generației noastre, noi fiind forțați să ne maturizăm de la o vârstă mai fragedă din cauza crizei climatice. Cum schimbările climatice drastice sunt strâns legate de politica dusă de stat, am început să mă documentez și legat de această problemă. Neavând dreptul la vot și având credința că o schimbare fundamentală se poate realiza doar prin exercitarea dreptului la exprimare, simt că am datoria de a protesta atunci când oamenii sunt reduși la tăcere.
Nu îmi pot imagina un viitor prosper sub conducerea AUR sau al oricărui partid totalitar, astfel am decis să fac tot ce îmi stă în putință să ajungem la un viitor cât mai aproape de cel ideal. Sunt conștientă de faptul că mai am mult de învățat atât la nivel teoretic cât și practic, dar principiile care m-au adus la protest nu se vor schimba deoarece, când vine vorba de libertățile omului, văd doar un răspuns.
F.T.: Nu pot spune că sunt foarte implicat în activități civice de genul, pentru mine a fost o experiență relativ nouă, pe care aș dori să o repet, dar pe care ar trebui să o plănuiesc mult mai mult. La fel ca unii dintre noi, am participat pentru că am o mare pasiune pentru istorie, și o dorință de a-mi dezvolta cunoștințele politice.
GreatNews: 1. Planurile voastre de viitor implică plecarea din țară? Dacă da, e vorba de plecare la studii sau definitivă? 2. Ce ați face dacă AUR ar ajunge în viitorul apropiat majoritar în Parlament și și-ar putea forma propriul guvern (cum v-ar influența acest eveniment decizia de a pleca sau nu din țară)?
Marcu: Mi-aș dori foarte mult să rămân în țară definitiv și dacă ar fi să plec aș face-o doar pentru educația mea. M-am dus în Piața Unirii să mă opun unei mișcări naționaliste, dar asta nu înseamnă că n-am nicio fărâmă de patriotism. Iubesc țara asta și vreau să văd o schimbare și sunt convins că cei de la AUR vor același lucru dacă sunt cu adevărat convinși de ceea ce susțin, doar că e datoria mea ca cetățean să mă opun când am impresia că țara în care vreau să-mi dau duhul se duce într-o direcție regresivă și reacționară, după nostalgia vremurilor interbelice. Cu toate acestea, am să susțin mereu garanția constituțională a pluralismului politic, atâta timp cât partidele care beneficiază de acest drept respectă la rândul lor statul de drept, o linie pe care partidul AUR trecut-o demult și continuă să o facă prin acțiuni precum protestul violent de la București, intrarea în primăria Timișoarei etc.
Consider că partidul AUR crește în putere fix pentru că sunt minoritari în Parlament. Mesajele populiste, o formă fără fond, și promisiunile de campanie, sunt foarte ușor de aruncat în mulțime pentru a primi suport popular, însă din momentul în care aceștia vor acapara puterea, partidul se va dezintegra din imposibilitatea de a-și satisface electoratul. Este o certitudine că acest partid nu are o fundație pe care își bazează toate promisiunile. Inclusiv cartea lui George Simion „România are proiect de țară” e plină de directive vagi și uneori contradictorii pe care orice om inteligent care înțelege voința generală, în acest caz mai ales a țăranilor care au suferit cel mai mult dintre toți românii în ultimii 30 de ani, le poate compune. Normal că mă voi opune acestei ascensiuni la putere pentru că nu vreau ca România să treacă prin altă traumă, în speranța că vom învăța în sfârșit ce înseamnă democrația.
Răspunsul meu la această întrebare este nu. Atâta timp cât în România nu se vor redeschide penitenciarele de la Aiud, Gherla și Pitești pentru disidenți politici, voi rămâne mereu în țară. N-aș putea să plec în cel mai sensibil moment al țării și refuz să-mi predau conștiinta puterii legislative.
H.D.:
Eu îmi voi face studiile superioare în țară și după aceea aș vrea să-mi creez o carieră în străinătate, dar dacă nu reușesc, nu mă va deranja să lucrez în România.
În cazul în care rămân în țară și partidul A URÎ ajunge majoritar în Parlament voi face tot posibilul să părăsesc România, deoarece odată ce au o mai mare putere legislativă sunt sigur că vor conduce țara pe o cale greșită.
Petra:
Da, plănuiesc să părăsesc țara pentru a îmi continua studiile, însă mutarea definitivă va fi stabilită în funcție de oportunitățile ce îmi vor fi oferite.
Majoritatea parlamentară a partidului AUR îmi va influența cu siguranța decizia de a părăsi țara. Consider că acest lucru îmi va da sentimentul de neputință, întrucât în viitorul României se va ivi o majoritate care nu coincide cu principiile și convingerile mele, perpetuându-se o atitudine de ură a maselor.
Alisia:
Plănuiesc să studiez în străinătate și mă gândesc serios la plecarea definitivă din țară, deși ideea relocării îmi provoacă o oarecare anxietate.
Ajungerea A UR(î)-ului majoritar în Parlament ar face mai ușoară decizia plecării, întrucât nu văd un posibil viitor și un spațiu de dezvoltare, pentru mine, într-o țară condusă de un partid a cărui doctrină nu se aliniază cu valorile în care cred eu.
F.T.:
Nu, plănuiesc să rămân în țară și să contiunuu studiile aici.
În cazul în care AUR devine majoritar în Parlament aș lua în considerare să mă mut în afara României.
Chelsea:
1.Momentan nu am în plan să plec din țară, doar dacă va fi vorba despre dezvoltarea educațională, profesională sau personală pe o perioadă limitată de timp.
2.În situația aceasta… planurile se vor schimba. Va fi o decizie dificilă de a pleca, de a-mi schimba viziunea pe care o aveam despre viitorul meu acasă. Oarecum, m-am pregătit psihic pentru moment, am discutat cu prietenii mei apropiați despre asta. Nu văd un viitor, pentru mine, într-o Românie condusă de AUR. Nici situația de astăzi nu este tocmai roz, comparativ cu alte țări europene mult mai dezvoltate, dar se poate și mai rău. Nu vreau să trăiesc acel “și mai rău” în care regresăm ca și popor. Dacă singura soluție pentru a le evita este să plec, e și cea mai bună.
Iulian:
Da, am în plan să îmi continuu studiile de masterat în străinătate și, în funcție de oportunitățile care se vor ivi și situația politică a României la momentul finalizării studiilor mele, voi decide dacă locul meu este sau nu aici. Știu că următorii 4 ani îi voi petrece în România și am să profit de acest lucru. Mă voi implica atât cât stă în puterile mele în acțiuni civice și nu voi ezita să critic, atunci când este cazul, acțiunile politicienilor, indiferent de partidul de care aparțin.
E devreme să preconizăm ce se va întâmpla la următoarele alegeri care, probabil, vor avea loc în 2024, având în vedere că discuția în jurul alegerilor anticipate s-a stins odată cu revenirea PSD-ului la guvernare. Într-adevăr, situația actuală ne-ar face să credem că A URî va crește în procente și va ajunge unul dintre partidele implicate în viitoarea guvernare, dar lucrul acesta, în mod paradoxal, ar putea duce la prăbușirea partidului. Doctrina A URî este una reacționară, adică are nevoie de un inamic pentru a-și putea susține discursul. Punerea unui astfel de partid într-o poziție de putere i-ar demasca incompetența, dezarmându-l în fața criticii propriului electorat.
E cert că ar fi o perioadă sumbră pentru România, în care ar fi înaintate decizii care contravin normelor democratice spre care s-a muncit în ultimii 30 de ani și care ar degrada în primul rând sistemul judiciar, educațional și medical românesc. Rămâne de văzut cum va naviga România următorul deceniu, motiv pentru care îmi păstrez reticența în a confirma sau a infirma eventuala mea întoarcere după finalizarea studiilor.
