Cristiana Tătaru la Universitatea din Poitiers
Bursele Erasmus sunt o ocazie excelentă pentru studenții români de a afla cum se studiază profesia pentru care și ei se pregătesc într-o altă țară europeană. Deși bursele Erasmus nu acoperă toate cheltuielile prilejuite de o deplasare în străinătate pentru o perioadă de câteva luni, tinerii care obțin o bursă Erasmus au marele avantaj de a vorbi o limbă străină, de a-și face prieteni și contacte prețioase în domeniul în care vor profesa și de a cunoaște din interior o cultură nouă.
Prin intermediul unei foste bursiere Erasmus, GreatNews vă prezintă pașii pe care îi are de făcut un student care dorește să obțină o bursă Erasmus. În 2011, Cristiana Tătaru, în vârstă de 21 de ani, a studiat istoria artei timp de șase luni la Universitatea din Poitiers. În România, ea era studentă la Facultatea de Istorie a Universității din București, la secția „Istoria artei”.
Studenții care pleacă prin programul Erasmus nu pot sta la universitățile din străinătate mai puțin de trei luni, dar nici mai mult de 12 luni. Alegerea perioadei trebuie să permită finalizarea ei cu examene care vor fi recunoscute și echivalate în România proporțional cu numărul de credite. Cu ajutorul internetului (site-uri, e-mail) sau al altor mijloace de comunicare (telefon etc.), studenții interesați de bursele Erasmus trebuie să afle când încep semestrele și când încep sesiunile de examene la universitățile la care doresc să meargă.
Prin intermediul programului Erasmus, universitățile se angajează să îi primească pe studenți fără ca ei să plătească taxe și să recunoască rezultatele perioadei de studii petrecute în străinătate (examene, note, credite). Examenele de licenţă, dizertaţie sau doctorat trebuie susţinute la universitatea din România la care studentul este înscris.
Un student poate pleca sub egida Erasmus (fie că este bursier sau nu), doar o singură dată în viață, pe durata maximă a unui an universitar. Selecția pentru bursele Erasmus are loc la fiecare facultate în semestrul al II-lea al anului universitar, de regulă în lunile martie-aprilie.
Criterii generale de selecție pe care trebuie să le îndeplinească un student interesat de bursele Erasmus (la care fiecare facultate poate adăuga criterii proprii):
• Este cetăţean român sau cetăţeanul altei ţări, înregistrat la cursuri regulate (la zi, la o instituție de învățământ superior recunoscută de autoritățile române și care deține Carta Universitară Erasmus; AICI găsiți detalii despre ce este CUE), care are un permis de rezidență temporară sau permanentă, eliberat de autoritățile române competente;
• Are calitatea de student / masterand / doctorand la instituția de învățământ superior respectivă (atât la selecţie, cât şi pe durata stagiului);
• Este absolvent cel puţin al primului an de studii în momentul plecării cu bursa Erasmus (pentru nivelul licenţă);
• Doctoranzii beneficiari de burse finanțate din fonduri structurale nu pot beneficia de burse Erasmus (evitarea dublei finanțări din fonduri europene);
• Sunt integralişti după ultima sesiune de examene;
• Nu au beneficiat de un alt stagiu Erasmus, cu sau fără suport financiar;
• Promovează un test de limbă străină / cunoştinţe lingvistice într-o limbă străină. Unele facultăți acceptă și certificate care demonstrează cunoașterea limbii, altele cer susținerea unui test. Cristiana a susținut un examen la facultate în urma căruia a primit un certificat de competențe lingvistice în limba franceză: „Se dă un examen ceva mai aplicat, unde ești nevoit să utilizezi și termeni științifici din domeniul tău. Spre exemplu, la una din întrebări trebuia să descriu, destul de exact, un proiect pe care îl consideram eu foarte important și pe care l-am susținut în facultate la un curs”.
• Prezintă o scrisoare de intenţie / de motivaţie şi un curriculum vitae, într-o limbă străină. „În scrisoarea de intenție am vorbit despre proiectele mele viitoare și despre cum m-ar ajuta cursurile de la acea facultate. Spre exemplu, eu am aplicat la Universitatea din Poitiers, cea mai importantă facultate de studii medievale din Franța, deoarece eu vreau să mă specializez în artă medievală, iar acolo am avut cursuri care m-au ajutat foarte mult pe acest segment”, explică tânăra.
• Să aibă rezultate academice bune – media anului(ilor) anterior(i) de studiu să fie minimum 7.50 pentru studii universitare de licenţă şi minimum 8.00 pentru studii universitare de masterat. Cristiana Tătaru, de pildă, a avut media 9.80, dar a avut colegi care au putut să plece cu medii de 8.50, obținând totodată și bursa Erasmus.
• Să aibă surse suplimentare de finanțare. În momentul selecţiei, studenții interesați de bursele Erasmus trebuie să prezinte o schiţă de buget din care să rezulte suma de bani necesară pe durata studiilor. Cristiana spune că a făcut singură schița de buget, deși ar fi avut nevoie de sfaturi: „Din păcate nu m-a ajutat nimeni, deși toate universitățile ar trebui să aibă persoane specializate pe această direcție, care să orienteze studenții ce pleacă cu burse. În Universitatea din București, în afară de secretarul Erasmus și secretarul științific de la fiecare facultate, nu există alți oameni cu care să te sfătuiești, iar aceștia nu au prea mult timp să discute cu tine”.
Documente necesare întocmirii dosarului în vederea obținerii unei burse Erasmus (dosarele pentru selecţie se depun la facultate):
• Cerere către Decan
• Curriculum Vitae tip Europass – în limba română şi engleză sau în altă limbă în funcţie de universitatea gazdă
• Certificat de cunoaștere a limbii străine în funcție de universitatea gazdă – în cazul în care nu există sau nu este acceptat se va susține un test de competență lingvistică la facultate
• Eseu de motivare (de ce dorește să studieze acolo, care este programul de studiu propus ținând cont de programul de studiu al universității gazdă)
• Declarație pe proprie răspundere că există surse suplimentare de finanțare de până la minimum 500 de euro pe lună
• Un dosar plic
Cum îți găsești cazare dacă pleci cu o bursă Erasmus
Aranjamentele de cazare în străinătate și de obținere a vizei sunt de datoria studentului care vrea să plece cu o bursă Erasmus. Unele universităţi sunt dispuse să le asigure studenţilor români cazarea într-o familie sau într-un cămin studenţesc la un preţ modic, pe cînd altele, uneori din aceeaşi ţară, nu se interesează deloc de această chestiune. Cristiana și-a găsit cazare într-un cămin: „Eu am fost norocoasă din punctul astă de vedere, Franța deține un sistem bine pus la punct al căminelor. Practic, am completat un formular pe internet și am fost repartizată la un cămin, în funcție de cerințele mele”.
Pentru a-și reduce cheltuielile, mulți studenți folosesc rețeaua CasaSwap, o rețea susținută de Comisia Europeană prin intermediul căreia tinerii își găsesc locuri de cazare, colegi de cameră, garsoniere sau apartamente care au chirii mici. Erasmate sau Student Mundial sunt servicii similare.
Studenții care vor să beneficieze de cămin trebuie să contacteze din timp oficiile responsabile pentru a afla dacă acest lucru este posibil, dacă trebuie plătit un avans, când şi sub ce formă.
Finanțarea pentru bursele Erasmus
Bursele Erasmus nu sunt gândite astfel încât să acopere integral cheltuielile legate de șederea studenților în străinătate (transport, cazare, masă, cărți și rechizite). De regulă, bursa Erasmus constă într-o alocație lunară de aproximativ 300-500 de euro. Banii provin atît de la bugetul statului român, cât şi de la acelea ale statelor membre ale Uniunii Europene. Finanțarea este oferită este pentru o perioadă de maximum patru luni.
Deoarece bursele Erasmus nu acoperă toate costurile deplasării, studentul trebuie să aibă surse de finanțare suplimentară care să acopere restul de bani necesari, până la minimum 500 de euro pe lună. Existența acestor surse financiare suplimentare trebuie să fie dovedită printr-un extras de cont pe numele studentului beneficiar al bursei Erasmus. Extrasul va fi prezentat coordonatorului responsabil de studenții Erasmus de la facultate cu o săptămână înainte de plecarea la stagiu.
Cristiana a primit o bursă Erasmus în valoare de 500 de euro pe lună, timp de patru luni. În total, ea a stat aproape șase luni, depășind perioada pentru care avea finanțare cu vreo șase săptămâni. În acea perioadă a fost susținută financiar de părinții săi, iar în timpul celor patru luni acoperite de bursa Erasmus nu a depășit suma de bani primită prin programul Erasmus: „Norocul meu a fost că am locuit într-un oraș universitar unde prețurile și cazarea la cămin au fost mai mici și am reușit să mă descurc cu banii de pe cele patru luni. Am prieteni Erasmus, care în orașe mai mari și mai scumpe precum Paris sau Madrid au fost nevoiți să cheltuiască aproximativ 300 – 400 euro în plus”.
„Cazarea pe lună costa oficial 150 de euro, dar în Franța există un program CAF, prin care ți se plătește o parte din costurile cazării, oriunde ai sta, în cămin, chirie sau gazdă. Astfel, mie mi se făcea o reducere de 50 de euro și ajungeam să plătesc 100 de euro pe lună”, spune tânăra. Pe mâncare, a cheltuit aproximativ 100 de euro lunar.
Banii din bursa Erasmus i-a primit în trei rate, într-un cont bancar. Când a ajuns la Universitatea din Poitiers și a semnat primele acte a primit 25% din sumă, după o săptămână (după ce a ales cursurile și a predat restul actelor) a primit 65% din cei 2.000 de euro, iar restul i-a primit la întoarcerea în țară, după ce a adus la birou actele de la Universitatea din Franța și a prezentat notele pe care le-a luat. Se poate întâmpla ca bursele Erasmus să vină cu întârziere: „Banii mi-au ajuns la timp, la fel și celorlalți colegi de la Universitatea din București și Cluj, dar colegii din Timișoara au primit cu întârziere bursele”.
În momentul în care s-a întors în România a primit o sumă de bani și pentru perioada pe care a depășit-o (acest lucru este posibil în funcție de fondurile disponibile): „Banii primiți peste contractul semnat pe patru luni au fost mult mai puțini deoarece au fost dați din restul banilor care i-au rămas Universității din București la finalizarea proiectului”.
Prelungirea șederii în cadrul programului Erasmus
Studenții pot să-și prelungească șederea la universitatea din străinătate unde au plecat prin programul Erasmus până la maximum 12 luni. Prelungirile se vor discuta după ce studenții au plecat, prin e-mail, cu responsabilii Erasmus din universitățile din România. Finanţarea pentru perioadele de prelungire le revine integral studenților, fiindu-le acordat doar statutul de student Erasmus, ceea ce îi scuteşte de plata studiilor la universitatea gazdă pe perioada respectivă.
Studenții pot călători în mai multe ţări dacă facultatea lor are astfel de acorduri prealabile. Dar nu pot sta la o universitate mai puţin de trei luni. De asemenea, ei trebuie să urmeze aceeași specializare universitară (ducând la aceeaşi diplomă). În călătoria de studii pot fi incluse stagii de practică, inclusiv în întreprinderi.
Studenții-rezerve pentru bursele Erasmus
În urma selecției, studenții care nu au obținut o bursă Erasmus, dar ocupă o poziție bună în clasament, sunt declarați „rezerve”. Ei pot beneficia de o bursă Erasmus în cazul în care vor fi fonduri suficiente sau dacă se retrage vreunul dintre studenții care au obținut bursa Erasmus. Din acest motiv, rezervele trebuie să pregătească pe semestrul II dosarul pentru plecare. Dacă vor să plece pe cont propriu, fără finanțare printr-o bursă Erasmus, acest lucru este posibil și trebuie comunicat Biroului de Programe Comunitare Erasmus.
Titularii de burse Erasmus şi rezervele vor fi convocaţi, la nivelul fiecărei facultăţi, după încheierea selecţiei, pentru o întâlnire de informare privind desfăşurarea stagiului Erasmus.
Studenţii Erasmus care beneficiază de burse în România vor continua să primească bursele la valoarea lor integrală şi pentru perioada studiilor în străinătate.
Mai multe informaţii privind selecţia pentru bursele Erasmus pot fi obţinute de la profesorii coordonatori Erasmus din facultăți sau de pe site-urile facultăților.
Dacă articolul ți-a fost de ajutor, dă-ne un like pe pagina noastră de Facebook.
Linkuri utile:
http://ec.europa.eu
www.pub.ro
www.esn.org
www.unibuc.ro/ro/main_studint_ro
