Noua lege a salarizării va veni cu grile unice de salarizare pentru angajații din sistemul bugetar. De asemenea, va fi și o componentă care va ține cont de ce performanțe realizează fiecare dintre cei 1,3 milioane de salariați.
Legea salarizării propune ca posturile să fie ierarhizate pe o scară de la 1 la 12, unde 1 este atribuit paznicului, iar 12 – președintelui ţării. La gradul 4 se încadrează, de exemplu, poliţistul local, economistul şi asistentul maternal, cu studii medii sau superioare. La nivelul 7 găsim inspectori vamali, lectori universitari şi criminalişti. În funcţie de grad va fi calculat salariul bugetarilor, care va avea o parte fixă și una variabila, în funcție de performanță.
„Este foarte importantă performanţa în administraţia centrală şi locală. Imi doresc să avem o lege a salarizării cât mai simplă, clară, dar care să-i stimuleze pe cei care muncesc”, a declarat Simona Bucura – Oprescu, ministrul Muncii, potrivit Observator News.
Aceasta implică faptul că profesorii ar putea beneficia de un salariu mai generos în cazul în care elevii lor obțin calificări la olimpiade, în timp ce inspectorii antifraudă vor fi remunerați în funcție de sancțiunile aplicate și neregulile identificate.
Peste 50 de tipuri de sporuri, pe care bugetarii le primesc în prezent, sunt susceptibile să fie eliminate. Se estimează că noua lege a salarizării nu va fi finalizată cel mai probabil până la sfârșitul acestui an.
În principiu aceasta va intra în vigoare cel mai devreme, după 1 ianuarie 2025 (termenul din PNRR de adoptare a acesteia fiind sfărșitul anului 2024), după ce se va stabili forma finală în Parlament și se dorește a fi aplicată într-o singură etapă (pentru a nu mai creea problemele cauzate de vechea lege care trebuia aplicată etapizat în 5 ani).
