Azi, 14 martie, a început Recensământul Populației și Locuințelor 2021. De fapt, recensământul a început deja (partea mai tehnică, „din spate”, legată de gestionarea bazelor de date), iar de la 14 martie a debutat și numărarea propriu-zisă a locuitorilor.
Dincolo de întrebarea pe care ne-o punem cu toții („Câți români mai sunt în țară?”), recensământul va aduce răspunsuri și la alte întrebări, care nu s-au mai regăsit până acum niciodată într-un chestionar al unui recensământ. Ca de exemplu, cât de mult ne-a afectat pandemia de coronavirus.
În plus, Recensământul Populației 2021 vine și cu alte noutăți.
1. Cea mai mare noutate pe care o aduce Recensământul Populației și Locuințelor 2021 este posibilitatea autorecenzării – o premieră pentru statistica din România.
Acest lucru înseamnă că nu mai trebuie să vină un recenzor în locuința noastră pentru a ne lua un interviu. Vom putea completa chiar noi un chestionar online.
Autorecenzarea va avea loc în intervalul 14 martie – 15 mai 2022. Ea se va face prin intermediul unei platforme de autorecenzare, care va fi disponibilă din data de 14 martie 2022 pe siteul recensamantromania.ro.
Autorecenzarea se va putea realiza de pe orice telefon mobil smartphone (atât de pe dispozitive cu sistemul de operare Android, cât și iOS), pe tabletă, laptop sau PC. Este important ca browserul să fie actualizat, iar dispozitivul să aibă o conexiune validă și stabilă la internet.
2. Toate persoanele salariate (angajate) care se autorecenzează completând chestionarul online beneficiază de o zi liberă, 100% plătită, indiferent dacă lucrează la stat sau la privat.
3. Dincolo de ziua liberă plătită, autorecenzarea are și alte beneficii, după cum arată Direcția Județeană de Statistică Cluj și Institutul Național de Statistică:
- se elimină intermediarul, iar răspunsurile vor fi redactate direct de către persoana în cauză, ceea ce reduce riscul de a apărea erori
- autorecenzarea se poate realiza din orice loc și la orice oră, oferind un grad sporit de confort și flexibilitate (sistemul funcționează non-stop și poate fi accesat din diferite locații, potrivit INS; astfel, cineva se poate autorecenza chiar dacă nu se află acasă, dacă este plecat în vacanță ori este temporar la muncă / studii în străinătate)
- se limitează circulația persoanelor și răspândirea virusului SARS-CoV-2
- nu mai există presiunea exterioară a unui recenzor (datele furnizate pot fi mai corecte și mai sincere, în special când vine vorba despre întrebări considerate mai personale, ca de exemplu religia sau nivelul de educație)
- se reduce consumul de hârtie
- se reduc cheltuielile logistice
4. O altă chestiune foarte interesantă este că, deși este organizat în 2022, recensământul se numește, oficial, Recensământul Populației și Locuințelor din România în anul 2021 (RPL 2021).
Sunt două explicații pentru acest lucru. În primul rând, recensământul ar fi trebuit să aibă loc în 2021, dar din cauza pandemiei de coronavirus a fost amânat. În al doilea rând, momentul de referință pentru recensământ este ora „0” din 1 decembrie 2021.
Dar ce înseamnă acest lucru?
Înseamnă că un copil născut după ora „0” din ziua de 1 decembrie 2021 nu se înregistrează (chiar dacă el există la data când se completează chestionarul).
În schimb, o persoană decedată după ora „0” din ziua de 1 decembrie 2021 se înregistrează (deoarece era în viață la momentul de referință al recensământului).
Acest lucru se întâmpla deoarece populația unei țări este într-o permanentă dinamică, iar pentru a obține date corecte trebuie alese anumite puncte de referință. De asemenea, în 2022 se organizează recensăminte și în celelalte state membre ale Uniunii Europene, iar perioada de referință a recensământului trebuie să fie în anul 2021 pentru ca datele din diverse țări să poată fi comparate.
5. Când vine vorba despre populația care va fi numărată, concret, la recensământ, trebuie să facem diferența între populația stabilă (rezidentă) și populația cu domiciliul în România.
Populația rezidentă este alcătuită din persoanele cu cetățenie română, străină sau fără cetățenie (apatride) care au reședința obișnuită pe teritoriul României.
Reşedinţa obişnuită este locul în care o persoană își petrece în mod normal perioada de odihnă zilnică, independent de absențele temporare în scopul recreerii, al vacanței, al vizitelor la prieteni și rude, al afacerilor, al tratamentului medical sau al pelerinajelor religioase.
Conform INS, se consideră că au reședință obișnuită într-o anumită zonă geografică doar persoanele care:
- au locuit la locul lor de reședință obișnuită o perioadă neîntreruptă de cel puțin 12 luni înainte de data de referință sau
- au sosit la locul lor de reședință obișnuită cu cel mult 12 luni înainte de momentul de referință (pentru recensământ, ora „0” din 1 decembrie 2021), cu intenția de a rămâne pentru cel puțin un an.
Doar aceste persoane (care se încadrează în categoriile de mai sus) au obligația de a completa chestionarul de la recensământ.
Reședința obișnuită poate să coincidă sau nu cu domiciliul.
Prin „perioadă neîntreruptă” se înțelege o perioadă neîntreruptă de 12 luni chiar dacă în cele 12 luni au existat unele absențe temporare în scopul recreerii, al vacanței, al vizitelor la prieteni și rude, al afacerilor, al tratamentului medical sau al pelerinajelor religioase.
Populația după domiciliu este dată de numărul persoanelor cu cetățenie română și domiciliul pe teritoriul României, delimitat după criterii administrativ-teritoriale.
Prin urmare, rolul recensământului este să afle caracteristicile populației rezidente în țară.
De exemplu, dacă un român locuiește de mai bine de un an în străinătate și revine în țară doar în concediu, el nu va fi luat în calcul (numărat) la recensământ, chiar dacă încă are domiciliul în România. Așadar, el nu are obligația de a completa chestionarul.
În schimb, un cetățean străin sau un apatrid care are reședința obișnuită în România va fi recenzat și va fi inclus în populația rezidentă a României.
6. Cetățenii români care se află în afara hotarelor țării pentru o perioadă mai mică de 12 luni se pot autorecenza online.
De asemenea, și cetățenii apatrizi se pot recenza, cu condiția să locuiască pe teritoriul României pentru o perioadă de cel puțin 12 luni.
7. Poate că cel mai așteptat răspuns pe care vrem să ni-l ofere recensământul este cel la întrebarea „Câți români mai sunt în țară?”
La recensământul din 1992 populația stabilă din România a fost de 22.810.000. 10 ani mai târziu, la recensământul din 2002, a fost de 21.680.000. Iar la cel din 2011 a fost de 20.121.000.
Deci din 1992 până în 2002 populația a scăzut cu 1.130.000, iar în următoarea decadă a scăzut și mai mult, cu 1.559.000.
Dacă presupunem că din 2011 și până în prezent scăderea a fost tot cam de 1,5 milioane, atunci ar însemna că populația stabilă a României a ajuns undeva pe la 18,5 milioane de locuitori. Deja din estimările făcute de Institutul Național de Statistică, care iau în calcul numărul deceselor și al nașterilor, știm că la 1 decembrie 2021 populația rezidentă era de 19.023.000 de locuitori. Însă numărul va fi cu siguranță mai mic deoarece recensământul ne va arăta și câți români au plecat din țară în ultimii 10 ani.
8. Dincolo de întrebările tipice referitoare la nivelul de educație, profesie sau ocupație, în chestionar va fi inclusă și o întrebare referitoare la pandemie: „În ce măsură v-a afectat pandemia de coronavirus (COVID-19)?”
Repondenții vor avea de ales dintre 5 variante de răspuns: 1. Deloc, 2. În mică măsură, 3. Oarecum, 4. În mare măsură, 5. Foarte mult.
9. Chestionarul pentru autorecenzare va fi disponibil în limba română și în limbile minorităţilor naţionale, precum și în limba engleză.
10. Persoanele care se autorecenzează vor avea de completat un singur chestionar.
11. Persoanele care stau în chirie într-un apartament trebuie să furnizeze informații despre această locuință.
Iată câteva dintre informațiile care vor fi cerute:
- poziția locuinței în clădire (subsol, demisol, parter, mezanin, etaj, mansardă)
- numărul camerelor de locuit
- suprafața locuibilă
- dacă locuința are baie (cu cadă și/sau duș)
- dacă locuința are closet cu apă (WC) situat în casă, în afara locuinței sau a clădirii etc
- dacă există instalație de alimentare cu apă caldă
- cum se încălzește locuința
- dacă există instalație de aer condiționat
- dacă locuința este reabilitată termic
12. Nu există întrebări opționale la recensământ. „Fiecare dintre noi trebuie să completăm în întregime chestionarul de recenzare. În funcție de situația fiecăruia, chestionarul poate să difere ca mărime. Navigarea prin chestionarul de recensământ urmează anumite reguli, fiecare dintre noi trebuind să răspundem numai la întrebările corespunzătoare propriei situații demo-socio-economice”, arată INS.
13. Așadar, o persoană nu poate alege să nu răspundă la o anumită întrebare.
Refuzul de a oferi informații sau furnizarea de date incomplete sau eronate în cadrul procesului de recenzare constituie contravenții care pot fi sancționate cu amendă între 1.000 și 3.000 lei.
Este important de menționat că datele de la recensământ sunt confidențiale și protejate prin lege.
14. Tipuri de informații care NU vor fi cerute la recensământ:
- datele cardurilor bancare
- informații despre avere, veniturile realizate, câștiguri, impozite, datorii, colecții, moșteniri, conturi, firme, bunuri
- date despre istoricul medical
- informații despre simpatiile politice
- informații despre valoarea imobilelor, a terenurilor sau a altor bunuri aflate în posesia persoanei recenzate sau a familiei
15. În funcție de situația demo-socio-economică a fiecărei persoane, timpul pentru completarea chestionarului online variază 4 și 14 minute, potrivit INS.
16. Iată și câteva informații mai tehnice, dar care vă vor ajuta să vă autorecenzați mai ușor.
Pasul 1: Pentru a vă autorecenza online, primul pas pe care trebuie să îl faceți este să completați formularul de preînregistrare. Se accesează site-ul recensământului (www.recensamantromania.ro), se apasă butonul „Platformă autorecenzare” (aceasta va fi disponibilă din data de 14 martie 2022), unde se deschide formularul de preînregistrare. Acesta trebuie completat prin înscrierea tuturor membrilor aceleiași gospodării care locuiesc la adresa respectivă.
Formularul de preînregistrare este completat de o singură persoană din gospodărie, pentru toți membrii gospodăriei.
Formularul de preînregistrare solicită completarea următoarelor informații:
- adresa de reședință a gospodăriei (reședința obișnuită);
- dacă persoanele trăiesc într-un spațiu colectiv de locuit (exemple de spații colective de locuit: cămin studențesc, dormitor comun pentru muncitori, cămin de nefamiliști, cămin pentru bătrâni, azil, sanatoriu, instituții de protecție a copiilor, mănăstiri, hotel, cabană, internat școlar, spital, adăpost de noapte, centru de urgență, tabără etc);
- CNP-urile membrilor gospodăriei;
- adresele de e-mail ale membrilor gospodăriei (adresele de e-mail la care fiecare dorește să își primească link-ul către propriul chestionar de recensământ; alternativ, există opțiunea de a selecta adresa de e-mail a persoanei care face preînregistrarea);
- adresele locuințelor secundare sau sezoniere neocupate pe care gospodăria respectivă le deține pentru a se putea realiza și auto-recenzarea acestora de către proprietari.
Pasul 2: Fiecare membru al gospodăriei primește la adresa de e-mail indicată în formularul de preînregistrare propriul chestionar de recensământ.
Pasul 3: Fiecare intră pe link-ul primit prin e-mail și i se deschide propriul chestionar unde începe să completeze răspunsurile.
Important! Chestionarele nu pot fi descărcate offline.
Pasul 4: După ce finalizează și trimite chestionarul (apăsând butonul „Finalizare” de la sfârșitul chestionarului), persoana primește automat de la sistem un mesaj care îl anunță ca a fost recepționat chestionarul care intră în procesul de validare și că rezultatul validării va fi disponibil în maximum 7 zile (de obicei, nu mai devreme de 3-4 zile) și poate fi consultat la adresa recensamantromania.ro apăsând butonul „VERIFICAREA AUTO-RECENZĂRII”;
Pasul 5: INS validează datele și încarcă rezultatul validării în platforma de la adresa recensamantromania.ro. După validare, pentru chestionarele validate (completate corect și complet), se eliberează certificatul de confirmare (dovada autorecenzării). În caz contrar, pentru chestionarele nevalidate, când persoana va accesa platforma respectivă, va găsi un mesaj prin care i se va spune că nu a fost validat chestionarul și se consideră că autorecenzarea nu a fost efectuată;
Pasul 6: Dovada autorecenzării online se poate descărca.
17. Persoanele care nu pot completa chestionarele online din diferite motive vor fi vizitate de un recenzor în perioada 16 mai – 17 iulie 2022. În această perioadă, datele vor fi colectate prin interviuri faţă în faţă (și înregistrate în chestionarul electronic, cu ajutorul tabletelor).
Vizita recenzorului va fi planificată, iar data poate fi schimbată numai în cazuri excepționale.
„RPL2021 urmează un calendar fix, construit pentru a maximiza eficiența și coordonarea personalului de recenzare din teren”, conform INS.
18. Anunțarea rezultatelor provizorii se va face până la 31 decembrie 2022.
Rezultatele definitive vor fi publicate electronic pe site-ul www.recensamantromania.ro, precum și într-un volum până la data de 31 decembrie 2023.
Surse:
www.recensamantromania.ro
Conținutul instrumentarului Recensământului Populației și Locuințelor din România în anul 2021
Direcția Județeană de Statistică Cluj
Foto: Engin_Akyurt / geralt / PourquoiPas / 12019 / geralt / falco / pixabay.com
Dacă folosești des Instagram, poți găsi o mulțime de lucruri interesante postate de GreatNews pe contul nostru, accesibil la linkul de mai jos:
