Un interlop din Iași, eliberat în primăvară în baza recursului compensatoriu, care i-a scurtat pedeapsa cu aproape 400 de zile, a fost din nou arestat săptămâna trecută, sub acuzațiile de viol și lipsire de liberate. Victima e o tânără de 17 ani.
În urmă cu două săptămâni, un alt bărbat care a ieșit din penitenciar după ce i s-a scurtat pedeapsa tot pentru că a stat în condiții necorespunzătoare în penitenciar a fost arestat după ce a lovit cu brutalitate și tâlhărit o tânără care aștepta liftul în scara unui bloc din Alba Iulia.
Sunt doar două cazuri care au fost prezentate pe larg în presă. În jur de 11.000 de deținuți au ieșit din penitenciare în primele 10 luni ale acestui an. Dintre aceștia, peste 9.000 au beneficiat de prevederile legii promovate de PSD și ALDE privind recursul compensatoriu, arată datele Administrației Naționale a Penitenciarelor.
Au ieșit din închisori nu doar cei condamnați pentru infracțiuni mărunte, precum furturi, favorizarea făptuitorului sau conducere fără permis, ci și condamnați pentru tâlhărie, trafic de persoane, tentativă de viol, pedofilie și chiar omor.
Ministrul Justiției, Tudorel Toader, susține că proiectul de lege privind recursul compensatoriu a fost iniţiat „sub guvernarea anterioară” și că propunerea legislativă a fost transmisă de Guvern către Senat înainte ca el să fie numit ministru.
Toader precizează totodată că Parlamentul a fost cel care a dublat numărul zilelor compensate pentru deținuți, de la trei șase zile pentru fiecare 30 de zile executate în spații necorespunzătoare. „Studiul de impact se face în procedura de legiferare și nu în faza de aplicare a legii”, mai spune el.
Într-un mesaj publicat duminică pe Facebook, Tudorel Toader declară că, la data de 17 noiembrie 2016, Ministerul Justiţiei a înaintat CSM, spre avizare, proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare, iar pe 29 noiembrie 2016, plenul CSM a avizat favorabil proiectul de lege, cu observaţii.
Ministrul Justiţiei precizează că la punctul 2 din avizul CSM se prevede faptul că, „în principiu, măsura compensatorie propusă nu ar trebui să devină incidentă doar pentru calculul pedepsei ce poate fi considerată executată în vederea acordării liberării condiţionate. În opinia plenului, compensaţia pentru persoanele care execută pedepse privative de libertate în condiţii de supraaglomerare severă devine efectivă doar dacă măsura propusă de proiectul de act normativ vizează considerarea ca executate efectiv a celor 3 zile din pedeapsa aplicată, pentru fiecare perioadă de 30 zile executate în spaţiul necorespunzător”.
Toader mai spune că proiectul de lege a fost transmis de la Guvern către Senat, prima cameră sesizată, la data de 31 ianuarie 2017, dată anterioară învestirii sale ca ministru al Justiţiei. Totodată, el precizează că Parlamentul și-a însușit propunerea venită de la CSM, iar cele trei zile au fost înlocuite cu șase zile considerate ca fiind executate la fiecare 30 de zile de executare a pedepsei în condiții necorespunzătoare.
„Forma iniţială prevedea faptul că, în vederea acordării liberării condiţionate, la 30 de zile de pedeapsă, executată în condiţii necorespunzătoare, se consideră executate 3 zile de pedeapsă, iar raportarea se făcea la 3 mp pentru fiecare deţinut! Curtea Constituţională a respins criticile de neconstituţionalitate. Concluzionând: proiectul de lege a fost iniţiat sub guvernarea anterioară.
CSM a considerat faptul că, pentru a fi efective, cele 3 zile pot fi considerate ca fiind efectiv executate, în locul unui beneficiu la liberarea condiţionată. Parlamentul şi-a însuşit propunerea venită de la CSM, iar cele trei zile au fost înlocuite cu şase zile considerate ca fiind executate la fiecare 30 de zile de executare a pedepsei în condiţii necorespunzătoare”, a scris Tudorel Toader.
„Legea a fost adoptată la data de 14 iulie 2017, a fost publicată în Monitorul Oficial din data de 18 iulie 2018 şi a intrat în vigoare la data de 21 iulie 2017. Studiul de impact se face în procedura de legiferare, şi nu în faza de aplicare a legii!”, a mai spus Toader.
Mesajul ministrului Justiţiei vine după ce presa a relatat despre o serie de deţinuţi, eliberaţi recent în urma aplicării recursului compensatoriu, care au încălcat legea la puţin timp de la ieşirea din penitenciare.
Reacția fostului ministru al Justiției, Raluca Prună
Raluca Prună a postat duminică un mesaj pe Facebook, în replică la un alt mesaj publicat de Tudorel Toader, în care actualul ministru al Justiţiei spunea că proiectul de lege privind recursul compensatoriu a fost iniţiat sub guvernarea anterioară, iar propunerea legislativă a fost transmisă de Guvern către Senat înainte ca el să fie numit ministru.
„Recursul compensatoriu. Precizările mele de tehnocrat. Proiectul a fost modificat în mod fundamental în Parlament, şi anume: s-a extins beneficiul compensatoriu de la 3 zile pentru fiecare 30 zile consecutive executate în condiţii neconforme la 6 zile pentru fiecare 30 zile, chiar dacă nu sunt consecutive; s-a extins fără verificarea riguroasă a fiecărui caz, pentru a stabili că au fost condiţii neconforme de detenţie; s-a extins condiţia de 3 mp la 4 mp. Am scris pe 24 octombrie 2017 despre aceste lucruri. Şi am avertizat ce urmează”, declară Raluca Prună.
Ea explică faptul că proiectul a fost adoptat în Guvernul Grindeanu, în ianuarie 2017, însă Tudorel Toader era deja ministru când propunerea legislativă era discutată în Parlament şi el avea obligaţia să se opună modificărilor adoptate în Parlament.
„Toader, cel pentru care pare că a fi ministru al Justiţiei înseamnă a fi un fel de Pilat, era ministru în Guvernul Grindeanu începând din 23 februarie 2017. Adevărat, Guvernul Grindeanu a adoptat proiectul în ianuarie 2017. Dar Toader era deja ministru când proiectul a fost discutat în Senat (adoptat pe 13 martie) şi ulterior la Camera Deputaţilor (adoptat pe 9 mai 2017). Toader avea, aşadar, obligaţia să apere proiectul adoptat de Guvernul Grindeanu şi să se opună modificărilor care au condus azi la consecinţe grave pentru siguranţa cetăţeanului. Din ce se auzea la acel moment, Toader a interzis reprezentanţilor MJ să meargă în Parlament să apere proiectul. Ar fi interesant de văzut dacă cineva din Ministerul Justiţiei a participat la vreo lucrare sau şedinţă a vreunei comisii din vreo Cameră, în procesul de adoptare a legi. Eu ştiu că nu. A da vina pe guvernul tehnocrat este numai o altă mârşăvie din lunga listă pe care istoria o va reţine în dreptul lui Toader”, spune Raluca Prună.
Fostul ministru mai declară că responsabilitatea pentru efectele acestei legi aparţine exclusiv coaliţiei PSD/ALDE, „care a adoptat un proiect tehnocrat în Guvernul Grindeanu, pentru a-l măcelari ulterior în Parlamentul în care au majoritate, cu neparticiparea vinovată şi complice a profesorului de drept penal, rectorului, judecătorului constituţional Toader”.
„Toader putea să retragă la orice moment proiectul de lege dacă i se părea prost sau deturnat. Dar e laş şi fără curajul asumării responsabilităţii. O lecţie gratis de la o tehnocrată modestă pentru marele profesor: impactul la un proiect de lege se face întotdeauna înainte de adoptarea de către guvern, nu în procedura legislativă. O spune legea, nu eu, tehnocrata. Nu spun care lege, să o caute profesorul”, precizează Prună.
