De ce ne pierdem animalele sălbatice. „Cât mai mergem pe drumul acesta?”

Dacă trendul actual continuă, până în 2020 speciile sălbatice de vertebrate ar putea ajunge la un declin de 67%, comparativ cu anul 1970, ca urmare a activităților umane, conform Raportului Planeta Vie 2016 – Risc și reziliență într-o nouă eră, realizat de organizația de mediu WWF alături de Societatea Zoologică din Londra (ZSL).

Raportul WWF arată modul în care planeta este compleșită de oameni, pentru prima dată în istoria Pământului, și scoate în evidență schimbările necesare în două sectoare-cheie: alimentația și energia.

„Comportamentul uman continuă să cauzeze declinul populațiilor de animale sălbatice la nivel global, cu un impact deosebit în ceea ce privește habitatele de apă dulce. Cu toate acestea, este foarte important că încă vorbim de un declin, și nu de extincții – iar acest lucru ar trebui să fie un semnal de alarmă care să trezească eforturile de a promova recuperarea acestor populații”, a declarat profesorul Ken Norris de la Societatea Zoologică din Londra (ZSL).

O lume fără tigri și elefanți?

În 2020 angajamentele asumate în cadrul acordului climatic de la Paris vor intra în vigoare, iar primele acțiuni de mediu din cadrul noului plan de dezvoltare durabilă vor deveni realitate. Dacă vor fi implementate, aceste măsuri, împreună cu atingerea obiectivelor internaționale stabilite pentru 2020 privind biodiversitatea, pot contribui la realizarea reformelor necesare în sistemele de hrană și energie din lume pentru a proteja speciile sălbatice de pe tot globul.

„Până acum am vorbit de generațiile viitoare și de speciile departe de noi, când ne refeream la degradarea masivă a naturii. Am ajuns însă în punctul în care schimbările din jurul nostru vor afecta decisiv calitatea vieții noastre și specii cu care eram obișnuiți acum câțiva ani devin o raritate sau chiar dispar. Când dispare definitiv tonul sau ghiocelul, când copiii noștri vor citi despre tigri sau elefanți ca specii spectaculoase care nu mai există în natură sau când migrația oamenilor va atinge cote inimaginabile azi, ne vom da seama că felul în care ne-am construit societatea nu poate fi susținut. Cât mai mergem pe drumul acesta, până ne vom da seama că direcția este greșită? De noi depinde”, a declarat Magor Csibi, director WWF România.

animale sălbatice wwf
Foto: bm.iphone (Flickr / Creative Commons)

Elefanții africani din Tanzania – scădere de 60%

Cele mai importante amenințări la adresa speciilor identificate în raport sunt legate direct de activitățile umane, inclusiv pierderea habitatului, degradarea și exploatarea excesivă a speciilor sălbatice.

Se estimează că populația de elefanți africani din Tanzania a scăzut cu 60% între 2009 și 2014, mai ales din cauza braconajului. Un alt exemplu îl reprezintă populațiile de vulturi native Pakistanului (White-rumped vulture – Gyps bengalensis), care au avut un declin de 99% între 2000 și 2007, cauza principală fiind un antiinflamator folosit pentru vite, diclofenacul. Acesta cauzează insuficiență renală păsărilor care se hrănesc cu resturile carcaselor de vite.

Dar există și exemple când eforturile umane de conservare au reușit să aibă un impact semnificativ. Un exemplu îl reprezintă revenirea râsului în Franța, unde populația a ajuns de la 0 exemplare în 1970, la 108, conform estimărilor recente. La fel, un exemplu fericit este și cazul castorului care, mulțumită protecției legale, reintroducerilor și relocărilor din țările vecine, a ajuns la o creștere de 5000% a populației din Polonia, între 1966 și 1998.

O nouă epocă: Antropocenul

Potrivit raportului, planeta intră într-o perioadă în care umanitatea modelează schimbările de pe Pământ, iar unii cercetatori denumesc deja aceasta perioadă Antropocen. În secolele viitoare, impactul activității umane – de la metropole, la deșeuri din plastic – va fi vizibil în straturile de rocă, la fel cum astăzi putem vedea dovezi de lovituri de meteorit și erupții vulcanice care au marcat erele geologice din trecut.

Sistemul nostru alimentar pune o presiune majoră asupra ecosistemelor și speciilor, fiind responsabil pentru 25-30% din emisiile cu efect de seră la nivel mondial. Agricultura utilizează o treime din suprafața terestră a Pământului și aproape 70% din resursele de apă folosite de oameni.

animale sălbatice wwf
Foto: bm.iphone (Flickr / Creative Commons)

Transformarea habitatului natural în terenuri agricole, pescuitul excesiv, precum și practicile agricole și de pescuit nesustenabile diminuează capitalul natural și serviciile ecosistemice pe care le oferă oamenilor într-un ritm mai rapid decât poate fi refăcut.

Raportul arată și că, pentru a reduce emisiile de dioxid de carbon, este esențial să înlocuim combustibilii fosili cu alternative de energie din surse regenerabile: “Această tranziție necesită o acțiune din partea guvernelor cu privire la politica care favorizează în mod durabil produse în domeniul energiei regenerabile; fie că e vorba de întreprinderile care renunță să mai investească în combustibili fosili și renunță la acest tip de combustibili când vine vorba de mixul energetic folosit sau de oameni care ajută la generarea unei cerere mai mari pentru surse regenerabile”.

Raportul Planeta Vie 2016: Risc și reziliență într-o nouă eră este a 11-a ediție a publicației bienale a WWF. Raportul urmărește peste 14.000 de populații de vertebrate din 3.700 de specii, în perioada 1970 – 2012. Raportul WWF utilizează Indexul Planeta Vie, oferit de ZSL, pentru a monitoriza tendințele de abundență din fauna sălbatică.

Recomandările editorilor GreatNews:

Un nou loc din România va fi populat cu zimbri, la peste 200 de ani de la dispariția speciei

Unul dintre cei mai mari vulturi din lume zboară deasupra României, după 83 de ani

https://greatnews.ro/cea-mai-faimoasa-acvila-din-romania-se-intoarce-acasa/

Jurnalist GreatNews, lucrez în presa centrală din 2008 și am scris pentru publicații precum Yahoo News România, ziarul „Evenimentul Zilei”, site-ul turism.evz.ro sau revista „National Geographic România”. Scriu cu plăcere reportaje și portrete pe care le ilustrez adesea cu fotografii și cred că baza meseriei de jurnalist stă în munca de teren și în discuțiile cu oamenii. Mă interesează în special temele sociale, drepturile omului, egalitatea de șanse, diversitatea culturală și domenii precum știința și turismul.