La Muzeul Antipa din București, în diorama dedicată speciilor de animale dispărute din România, se află și un pui de zimbru împăiat, alături de alte animale care au fost vânate până la extincție la noi în țară. Dropia, acea pasăre uriașă care cutreiera odinioară Câmpia Bărăganului, sau zăganul, vulturul care a dispărut din România de mai bine de 80 de ani, sunt doar două dintre ele. Însă dacă pentru aceste specii o eventuală revenire pare destul de îndepărtată, zimbrii au fost reintroduși pe teritoriul țării, iar în viitor va fi creată o populație nouă în Munții Poiana Ruscă din Carpații Occidentali.
Zimbrul – cel mai mare mamifer de uscat din Europa – a dispărut din sălbăticie de pe teritoriul României în urmă cu mai bine de 200 de ani. În 1958, două exemplare de zimbri din Polonia au fost aduse în România în rezervația de la Hațeg. Deși specia a fost reintrodusă de câteva decenii, mult timp zimbrii au rămas închiși în țarcuri, în rezervații și în grădini zoologice, iar consangvinizarea (faptul că sunt înrudiți) i-a făcut vulnerabili în fața bolilor și a altor amenințări.
Din fericire, situația zimbrilor din România s-a îmbunătățit constant în ultimii ani, odată cu aducerea mai multor exemplare din diverse țări din Europa în Munții Țarcu din Carpații Meridionali, în cadrul unui proiect susținut de organizația de mediu WWF-România și de inițiativa Rewilding Europe.
Finanțat inițial din bani privați, iar apoi din fonduri de la Comisia Europeană, programul a reușit să introducă zeci de zimbri în munții care înconjoară comuna Armeniș din județul Caraș-Severin. În prezent, 27 de zimbri umblă liberi, neîngrădiți, prin Munții Țarcu.
Inițial, până când s-au obișnuit cu noua „casă”, animalele au fost ținute în 3 țarcuri ce însumează o suprafață de 163 de hectare. Acum, ei acoperă îm plimbările lor o suprafață cuprinsă între 600.000 și un milion de hectare.
În paralel, mai mulți zimbri au fost lăsați în libertate și în Moldova, în zona comunei Vânători-Neamț din județul Neamț, în Carpații Orientali. Aici, numărul zimbrilor aflați în libertate a ajuns la 25.
Deși România are acum peste 50 de zimbri în libertate, eforturile conservaționiștilor nu se vor opri aici: pentru ca populația de zimbri să fie viabilă, animalele trebuie să se înmulțească, să se adapteze și să devină rezistente la provocările mediului.
Zimbrii ajung și în Munții Poiana Ruscă
Ideal ar fi ca, în câțiva ani, cele două populații de zimbri în libertate din acest moment – cea din Caraș-Severin și cea din Neamț, să ajungă să fie unite de multe alte populații de zimbri de-a lungul arcului carpatic.
Pe termen scurt, scopul WWF-România este să ajungă la 100 de zimbri eliberați în zona Armeniș până în anul 2019. În primăvara anului viitor, alți 20 de zimbri vor fi aduși în România: 10 dintre ei tot în Munții Țarcu, iar alți 10 într-un loc nou, aflat la 50 de kilometri de Armeniș: satul Poieni de la poalele Munților Poiana Ruscă.
„Dorim ca animalele să vină la începutul primăverii ca să descopere hrana reală”, explică Alexandru Bulacu, specialist în cadrul WWF-România. “Aceste exemplare trebuie să învețe mediul nou, clima, turma, noua hrană”, continuă el. Pentru a nu se obișnui cu oamenii, rangerii pun hrana suplimentară în locuri în care zimbrii nu îi văd.
Unii dintre zimbrii introduși în Munții Țarcu nu au supraviețuit: unii s-au îmbolnăvit, alții au murit după ce au fost atacați de câini sălbăticiți.
„În general, animalele slabe mor iarna. Nu avem cum să îi asistăm. Nici nu vrem. Dacă vrem să introducem o specie, nu putem să stăm mereu în spatele animalului ca să îl hrănim”, explică Adrian Hăgătiș, coordonatorul proiectului de reintroducere a zimbrilor.
Până acum, în Armeniș s-au născut 3 pui, însă niciunul dintre ei nu a supraviețuit. „Puii, cu o singură excepție, au fost fătați în perioade greșite. Într-o grădină zoologică hrana vine constant, ei nu au nevoie să se adapteze din acest punct de vedere. Ei pot să fete și iarna și puii să supraviețuiască”, completează Hăgătiș.
În sălbăticie însă nu se întâmplă așa. Puii născuți la sfârșit de vară au șanse minime de a supraviețui peste iarnă. Puii ar trebui concepuți toamna și născuți primăvara.
Zimbrii din România vor deveni o populație viabilă când se vor putea întâmpla toate procesele, de la înmulțire la migrație, explică Adrian Hăgătiș: “Să funcționeze ca orice altă specie care trăiește în mediul natural”.
Iar peste câțiva ani, dacă zimbrii vor rezista și se vor adapta cu succes la noul mediu, diorama de la Muzeul Antipa dedicată animalelor dispărute din România ar putea rămâne fără cel mai mare exponat al său.
Dacă v-a plăcut acest articol și vreți să citiți și alte articole despre natura din România, alăturați-vă, cu un Like, comunității de cititori de pe pagina noastră de Facebook.
Recomandările editorilor GreatNews:
Uriașii Europei dau viață satului românesc. „Un animal viu aduce mai mulți bani decât unul mort”
Mai mulți zimbri liberi din Munții Țarcu, atacați și uciși de o haită de câini sălbăticiți
https://greatnews.ro/unul-dintre-cei-mai-mari-vulturi-din-lume-zboara-deasupra-romaniei-dupa-83-de-ani/
