Un nou antibiotic descoperit de cercetătorii americani aduce speranțe că boli grave care au dezvoltat rezistență la tratament, precum tuberculoza rezistentă, vor putea fi tratate cu succes în viitor. Noua cercetare pare să pună punct celor 3 decenii în care a existat o adevărată „secetă” în domeniul descoperirii antibioticelor, relatează BBC.
Studiul, care a apărut în jurnalul „Nature”, a fost descris de unele voci drept unul „revoluționar”. Cercetătorii au descoperit 25 de noi antibiotice, iar unul dintre ele a fost numit „foarte promițător”.
Zilele de glorie ale descoperirii antibioticelor au fost în anii ’50 și ’60: nimic din descoperirile de după 1987 nu a mai ajuns în mâinile medicilor. Practic, ultimele antibiotice care au ajuns să fie folosite în tratarea bolilor au fost descoperite în urmă cu aproape 3 decenii.
De atunci, microbii au devenit incredibil de rezistenți. De exemplu, tuberculoza rezistentă ignoră aproape toate medicamentele.
Cercetătorii de la Universitatea de Nord-Est din Boston, Massachusetts, și-au îndreptat atenția spre sursa a aproape tuturor antibioticelor, solul. Acesta este plin de microbi, însă numai 1% dintre ei pot fi crescuți în laborator.
Bacterii crescute într-un „hotel subteran”
Echipa a creat un fel de „hotel subteran” pentru bacterii, notează BBC. Câte o bacterie a fost plasată în fiecare „cameră”, iar întreaga structură a fost îngropată în sol. Astfel, chimia specifică solului pătrundea în camere, iar bacteria rămânea la locul ei pentru a putea fi studiată.
Chimicalele produse de microbi au fost testate apoi pentru a le determina proprietățile antimicrobiene.
„Până acum, 25 de noi antibiotice au fost descoperite folosind această metodă, iar antibioticul numit „teixobactină” este cel mai recent și cel mai promițător”, a declarat profesorul Kim Lewis, autorul principal al studiului.
„Studiul arată că bacteriile necultivate au într-adevăr o chimie nouă pe care nu am mai văzut-o până acum. Ea este o sursă de noi substanțe antimicrobiene și sperăm că va revitaliza domeniul descoperirii antibioticelor”, a mai spus el.
Testele realizate pe teixobactină au arătat că substanța este toxică pentru bacterii, dar nu și pentru țesutul mamiferelor. De asemenea, în testele realizate pe șoareci, substanța a putut să ucidă o doză letată de MRSA (stafilococul auriu rezistent la meticilină). Acum este nevoie și de teste pe oameni.
Fără antibiotice eficiente: „un dezastru în sănătatea publică”
Cercetătorii mai cred că este este puțin probabil ca bacteriile să dezvolte rezistență la teixobactină. Ea țintește grăsimile care sunt esențiale pentru construirea peretelui celular al bacteriilor, iar oamenii de știință susțin că ar fi mai greu pentru bacterii să devină rezistente la așa ceva.
Există însă limite ale noului antibiotic. El este eficient asupra unui tip de bacterii care include stafilococul auriu rezistent la meticilină și micobacteriile ce produc tuberculoza, însă nu poate penetra stratul exterior al unei bacterii precum E-coli.
Profesorul Laura Piddock de la Universitatea din Birmingham a spus că este un studiu „uimitor” și „captivant” și că descoperirea ar putea fi una „revoluționară”.
„Descoperirea acestui antibiotic nou, dintr-o clasă nouă, cu un nou mod de acțiune, este foarte captivantă”, a spus ea.
În ultimii ani s-a vorbit de foarte multe ori de pericolul reprezentat de bolile rezistente la antibiotice. Din cauza creșterii rezistenței unor bacterii, multe infecții banale nu ar mai putea fi tratate. Profesorul Mark Woolhouse de la Universitatea din Edinburgh a declarat că este vital să se descopere noi antibiotice pentru „a împiedica un dezastru în sănătatea publică”.
Dacă v-a plăcut acest articol, alăturați-vă, cu un Like, comunității de cititori de pe pagina noastră de Facebook.
Recomandările editorilor GreatNews:
Atentat terorist în Franţa. Doi fraţi franco-algerieni, daţi în urmărire
6 sfaturi pentru șoferi. Cum să eviți problemele cu mașina diesel pe timp de ger
TOP. Cele mai sigure companii aeriene din lume