cincsor
Priveliște din vârful turnului din Cincșor. Foto: Andreea Dogar

Cincșor ar fi putut să aibă o cu totul altă soartă. Zidurile vechi de secole ale bisericii fortificate ar fi putut sta surpate și părăsite, fosta școală ar fi putut rămâne un depozit de gunoaie, iar dealurile domoale din jurul satului nu ar fi fost urcate niciodată de orășeni fericiți să viziteze această nestemată din Transilvania.

Însă o mână de oameni inimoși au transformat localitatea într-o destinație de ecoturism splendidă. Deocamdată, micul sat nu este foarte cunoscut, însă este descoperit pe zi ce trece de tot mai mulți turiști români și străini.

Într-adevăr, Cincșorul – un sat cu mai puțin de 600 de locuitori din comuna brașoveană Voila – le are pe toate: istorie, fortificații vechi de secole, case de oaspeți minunate, turnuri-muzee, bucate tradiționale delicioase, coline domoale cu arbori bătrâni, trasee de biciclete, tradiții săsești și o biserică evanghelică unde vizitatorii pot asculta concerte de orgă.

Lucrurile nu au stat mereu așa. Timp de ani de zile, turiștii care ar fi ajuns întâmplător în Cincșor nu ar fi avut unde să doarmă o noapte: nu exista niciun spațiu de cazare. Iar vechea școală săsească din sat devenise „groapa de gunoi a satului”, povestește Irina Ciungu Șuteu, managerul caselor de oaspeți din Cincșor: „A ajuns într-o stare foarte degradată”.

În 2008, Biserica Evanghelică din sat a decis să vândă fosta școală săsească (evanghelică), o clădire superbă în stilul Art Nouveau, construită în anul 1910 de un arhitect sas din Transilvania: Fritz Balthes. Însă cel care voia să cumpere casa voia să o transforme într-un garaj pentru reparat tractoare.

În acel moment Carmen Schuster, o localnică din sat, a decis să intervină: „De pe azi pe mâine a trebuit să ne decidem pentru că se dorea înființarea unui atelier de reparații de mașini agricole. Pentru mine asta a fost un șoc. Cum, într-un lăcaș de cultură – școala – poți să înființezi așa ceva? [Mi-am zis – n.r.]: <Ce vrei să faci? Să te detașezi și să lași lucrurile să curgă în voia lor sau să faci ceva bun?> A fost o decizie emoțională… jalea care m-a cuprins… Mi se părea inadmisibil să lași o clădire atât de frumoasă să se deterioreze în halul ăsta”.

cincșor
Biblioteca din casa de oaspeți deschisă în fosta școală săsească din Cincșor. Biblioteca are sute de cărți, multe în limba germană. Numeroase volume au fost donate. Aici, turiștii se pot relaxa citind o carte într-o după-amiază liniștită. Foto: Andreea Dogar
cincșor
Sala de mese din casa de oaspeți. Foto: Andreea Dogar
cincșor
Carmen Schuster a plecat în 1984 în Germania, dar a revenit în România după Revoluție. Foto: Andreea Dogar
cincșor
Fosta școală săsească din Cincșor este acum casă de oaspeți. Foto: Andreea Dogar
cincșor
Fosta școală săsească din Cincșor este acum casă de oaspeți. Foto: Andreea Dogar
cincșor
Curtea fostei școli săsești. Foto: Andreea Dogar
cincsor
Sala de mese din casa de oaspeți. Foto: Andreea Dogar
cincșor
Curtea fostei școli săsești. Foto: Andreea Dogar

Carmen a intrat pe site-ul de licitație și a cumpărat fosta școală săsească. Ulterior, ea și soțul ei au achiziționat și fosta casă parohială a Bisericii Evanghelice, precum și o casă țărănească din sat. Toate cele trei clădiri au fost transformate în case de oaspeți.

Originară din Cincșor, Carmen Schuster are acum 56 de ani. A plecat din țară înainte de Revoluție, în anul 1984, și a mers în Germania, unde a lucrat în sistemul bancar. După Revoluție, s-a întors în România: „A fost o întâmplare, nu aveam de gând să mă întorc. A existat un proiect în Germania și proiectul m-a adus în România. M-am întors în Cincșor și când am văzut halul în care erau aceste clădiri am zis <Hai să facem ceva>”.

Pentru restaurarea caselor, proprietarii au angajat 4 specialiști de la Universitatea de Artă din București, care au lucrat în Cincșor timp de un an. Restaurarea celor 3 case a fost realizată de Carmen Schuster și de soțul său german din fonduri proprii.

cincșor
Fosta școală săsească din Cincșor este acum casă de oaspeți. Foto: Andreea Dogar
cincșor
Fosta școală săsească din Cincșor este acum casă de oaspeți. Foto: Andreea Dogar
cincșor
Sala de mese din casa de oaspeți. Foto: Andreea Dogar
cincșor
Casa de oaspeți a fost decorată cu mult bun gust. Foto: Andreea Dogar
cincșor
În casa de oaspeți turiștii vor găsi numeroase obiecte tradiționale săsești, precum această ladă din lemn și pernele decorate cu motive săsești. Foto: Andreea Dogar

În timpul restaurării casei parohiale au avut parte de o mare surpriză: într-una dintre camere au descoperit fresce din Renașterea transilvăneană târzie. Picturile de pe perete au fost convervate și pot fi admirate și acum de vizitatori. Casa parohială e cea mai veche clădire privată din sat și a doua cea mai veche după biserica fortificată, care datează din 1421 (anul finalizării primului rând de fortificații).

Cele 3 case de oaspeți restaurate au fost deschise oficial la începutul anului 2015. În total, casele au 12 camere pentru cazarea turiștilor.

„Motivul pentru care business-ul ăsta a luat naștere a fost să facem ceva pentru comunitate și pentru restaurea clădirilor care sunt monument. Ar fi fost păcat ca comunitatea să piardă clădirile astea. Înainte nu exista niciun spațiu de cazare. Noi asta încercăm, să fim un exemplu pozitiv pentru comunitate. Aducem turiști, facem evenimente, unele private, dar și publice”, explică managerul Irina Șuteu.

Tânăra în vârstă de 26 de ani crede că numărul turiștilor care vor veni în Cincșor va crește de la an la an: „Acum 2 ani aveam la biserică 2.000 de turiști. Anul trecut au fost mai mulți. Foarte puțini turiști opreau înainte… doar pentru biserică. Încercăm să facem un turism mai aproape de oaspete. Foarte mulți vin în weekend, de la cupluri și familii tinere la corporatiști, iubitori de cultură și natură, avem și team building-uri”.

cincșor
Irina Ciungu Șuteu, managerul caselor de oaspeți din Cincșor. Foto: Andreea Dogar
cincșor
Cameră din fosta casă parohială. În dreapta se observă fresca renascentistă descoperită în timpul restaurării. Foto: Andreea Dogar
cincșor
Curtea fostei case parohiale, transformată în casă de oaspeți. Foto: Andreea Dogar
cincșor
Interiorul fostei case parohiale. Foto: Andreea Dogar
cincșor
Grajdurile fostei case parohiale (în spatele copacilor) au fost transformate și ele în camere pentru cazarea turiștilor. Foto: Andreea Dogar
cincșor
Curtea fostei case parohiale, transformată în casă de oaspeți. Foto: Andreea Dogar
cincșor
Veranda casei de oaspeți deschisă în fosta casă parohială. Foto: Andreea Dogar

În luna iulie a fost inaugurat la Cincșor și Biroul de Coordonare pentru Colinele Transilvaniei, o destinație de ecoturism care cuprinde interiorul arcului carpatic.

Cincșorul este localitatea care deschide această zonă. „Practic e poarta. Intri în destinație și de aici încep și toate bisericile fortificate care merg spre nord. Partea cea mai faină la Cincșor e că se află în mijlocul triunghiului Brașov, Sibiu, Sighișoara”, arată Irina.

În apropiere de Cincșor se află multe alte obiective turistice: Cetatea Făgărașului, Altarul din grotă de la Șinca Veche (o mănăstire rupestră), Brașovul, Vâltoarea de la Lisa (unde se spală covoarele și țesăturile), Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Jos, herghelia de la Sâmbăta de Jos, Avrig, Cârța sau Transfăgărășanul. De altfel, Cincșorul se află foarte aproape de centrul țării, localizat în mod tradițional în zona municipiului Făgăraș.

Biroul de Coordonare pentru Colinele Transilvaniei a fost amenajat într-unul dintre turnurile bisericii fortificate din Cincșor. În trecut, și acest spațiu a cunoscut o perioadă tristă: devenise depozit și culcuș pentru câini. Acum, turiștii găsesc aici informații despre destinațiile turistice din zonă și pot cumpăra produse locale: miere, gemuri sau țesături.

cincșor
Turiștii pot cumpăra din Cincșor produse tradiționale. Foto: Andreea Dogar
cincșor
Turiștii pot cumpăra din Cincșor produse tradiționale. Foto: Andreea Dogar
cincșor
Turiștii pot cumpăra din Cincșor produse tradiționale. Foto: Andreea Dogar

Un alt turn al bisericii care a fost restaurat a fost transformat într-un muzeu viu ce spune povestea comunității de sași din Cincșor.

Fiecare dintre cele 3 niveluri ale turnului îi dezvăluie vizitatorului o altă față a Cincșorului. Din tavanul primului etaj atârnă bucăți de slănină legate cu sfoară de cuie bătute în grinzile de lemn. În trecut, toți sașii își țineau slănina la comun, în turn, iar cheia o avea o singură persoană. Duminica, după slujba de la biserică, fiecare venea în turn și își tăia din bucata proprie de slănină cât avea nevoie pentru o săptămână.

cincșor
Bucăți de slănină atârnate în turn. Foto: Andreea Dogar
cincșor
Primul nivel al turnului, amenajat ca spațiu pentru provizii. Foto: Andree Dogar

Dacă primul nivel ilustrează funcția de adăpostire de provizii a turnului, la cel de-al doilea etaj sunt proiectate filme și imagini care spun povestea istorico-militară a Cincșorului, ilustrând totodată funcția de apărare a turnului. Comunitatea din Cincșor a trecut prin momente  grele – lupte, asedii, pustiiri, le-au fost luate resursele – dar a reușit de fiecare dată să supraviețuiască.

Însă cea mai frumoasă experiență pe care o oferă turnul se află la ultimul nivel, pe terasă, unde se deschide o perspectivă superbă asupra Cincșorului și a dealurilor line din împrejurimi. Tot aici, vizitatorii pot citi despre vechile obiceiuri din Transilvania medievală (ca de exemplu despre felul în care se trăgeau clopotele pentru a alunga spiritele rele care se ascundeau în nori sau despre cămașa ciumii, toarsă din cânepă, pe care femeile o aruncau la o răscruce de drum pentru ca ciuma să o ia drept jertfă și să lase comunitatea în pace).

cincșor
Priveliște din vârful turnului. Foto: Andreea Dogar
cincșor
Priveliște din vârful turnului. În spate se vede fosta școală săsească, transformată acum în casă de oaspeți. O noapte de cazare în casa de oaspeți pornește de la 70 de euro (camera dublă), cu mic dejun inclus. Foto: Andreea Dogar

Turnurile au fost restaurate cu fonduri venite de la Programul de Cooperare Elvețiano-Român, iar touch screenul de la primul etaj, unde vizitatorii pot afla informații despre istoria Cincșorului, a fost realizat de Telekom.

Biserica Evanghelică a trecut și ea printr-un proces de restaurare în urmă cu 2 ani, cu fonduri primite de la Uniunea Europeană.

„Fortificația de aici se păstrează foarte bine. Practic ea de vreo 500 de ani nu s-a schimbat ca formă”, explică Mihai Dragomir, președintele Asociației Mioritics, care are ca scop promovarea valorilor naturale și culturale din Transilvania. În viitor, Mihai speră că se vor restaura și celelalte turnuri ale bisericii, precum și drumul de strajă din lemn aflat pe interiorul fortificației.

cincșor
Biserica fortificată din Cincșor. Foto: Andreea Dogar
cincșor
Biserica fortificată din Cincșor. Foto: Andreea Dogar
cincșor
Biserica fortificată din Cincșor. Foto: Andreea Dogar
cincșor
Biserica fortificată din Cincșor. Foto: Andreea Dogar
cincșor
Biserica fortificată din Cincșor. Foto: Andreea Dogar
cincșor
Biserica fortificată din Cincșor. Foto: Andreea Dogar
cincșor
Biserica fortificată din Cincșor. Foto: Andreea Dogar
cincșor
Biserica fortificată din Cincșor. Foto: Andreea Dogar
cincșor
Interiorul bisericii fortificate din Cincșor. Foto: Andreea Dogar
cincșor
Concert de orgă și flaut în biserica evanghelică din Cincșor. Foto: Andreea Dogar
cincșor
Orga din biserica fortificată din Cincșor a fost făcută de Samuel Metz, un constructor de orgi renumit din Transilvania. Foto: Andreea Dogar

Între anii 2013 – 2015, Asociația Mioritics a realizat 280 de km de circuite și de trasee de bicicletă în Podișul Hârtibaciului (zona Hârtibaciu – Târnava Mare – Olt). Traseele și circuitele trec prin 26 de sate cu biserici fortificate, prin cetatea medievală Sighișoara și leagă localități cu monumente UNESCO precum Viscri și Saschiz. Drumurile și potecile existente au fost curățate, testate și marcate (marcajele în culorile roșu și albastru au fost aplicate pe copaci și pe stâlpi de lemn). Totodată, au fost montate panouri informative cu date despre trasee (distanță, diferență de nivel, altitudine maximă, obiective turistice) și săgeți indicatoare: în total, au fost amplasate 70 de panouri informative în localitățile traversate de trasee și în alte puncte importante.

Traseele au fost realizate cu ajutorul unui proiect cu fonduri europene. Acum, Asociația Mioritics a obținut o nouă finanțare, de această dată de la statul elvețian, pentru a marca 300 de kilometri de trasee de biciclete și în partea de sud din Colinele Transilvaniei, între Rupea, Făgăraș, Sibiu, Mediaș.

„Acum suntem la etapa de identificare a traseelor. Pe un loc gol, viran, trebuie responsabilitate mare să te apuci să marchezi. La început de septembrie vom începe să facem trasee. Programul este pe 2 ani. Lucrăm și la un site dedicat traseelor în care o să le includem și pe cele din nord”, explică Mihai.

Vor fi tipărite și hărți ale traseelor, iar pentru a realiza niște hărți corecte și actuale, membrii asociației colaborează cu copiii din Cincșor, care își întreabă părinții ce denumiri au diferite locuri din împrejurimi. În acest fel vor fi identificate toponimele din prezent, deoarece denumirile vechi, care nu mai sunt folosite de localnici, i-ar putea induce în eroare pe bicicliștii ajunși în zonă.

Nivelul de dificultate al traseelor este de la mediu la ușor, spune președintele Mioritics: „Cel mai înalt vârf are aproximativ 700 de metri. Urci un pic, cobori un pic. Sunt coline. Vrem să ajungem cu mesajul nostru la familii cu copii. Aici nu avem stâncă. Cel mai rău ți se poate întâmpla să fie noroi. E o destinație accesibilă”.

cincsor
Turiștii se pot plimba pe colinele din jurul satului Cincșor. Foto: Andreea Dogar
cincsor
Turiștii se pot plimba pe colinele din jurul satului Cincșor. Foto: Andreea Dogar
cincsor
Turiștii se pot plimba pe colinele din jurul satului Cincșor. Foto: Andreea Dogar
cincsor
Foto: Andreea Dogar
cincsor
Casă săsească din Cincșor. Foto: Andreea Dogar
cincsor
Casă din Cincșor. Foto: Andreea Dogar
cincșor
La plimbare în împrejurimile Cincșorului. Foto: Andreea Dogar
cincșor
La plimbare în împrejurimile Cincșorului. Foto: Andreea Dogar
cincșor
În Cincșor, turiștii vor găsi locul ideal pentru a se relaxa. Foto: Andreea Dogar
cincșor
La plimbare în împrejurimile Cincșorului. Foto: Andreea Dogar

Și deoarece o plimbare pe bicicletă nu ar fi completă fără o masă cu delicioasele bucate din zonă, Asociația Mioritics va lansa un nou produs turistic numit „Picnic în coline”.

„Va fi o rețea de producători pe bază de contract astfel încât dacă eu vreau să fac un picnic în coline cu belvedere și să mănânc, îl sun: „Mâine vrem un picnic”. Vin la poarta omului și îmi dă plăsuța. Va fi un site cu lista de producători și cu locuri de picnic recomandate. Banii merg direct la producător”, arată Mihai.

Deocamdată, rețeaua are 5 producători, cei în care Asociația Mioritics are cea mai mare încredere. Pentru ca „picnicul în coline” să devină un brand, sacoșele și fețele de masă pentru picnic vor fi realizate de Mioritics și vor fi toate la fel.

cincșor
Bucătăria pe care o oferă casele de oaspeți din Cincșor se bazează pe bucătăria săsească și pe cea românească, arată Irina Șuteu: „Dar e ușor reintegrată într-un stil gourmet, slow food. Am încercat să o rafinăm puțin”. Foto: Andreea Dogar
cincșor
La casele de oaspeți, turiștii pot mânca tarte cu fructe, pâine cu untură și ceapă verde, slănină, brânză de burduf cu verdeață, cârnăcior afumați, dar și quiche cu legume, dulcețuri tradiționale, gem de măceșe, de corcodușe, de căpșuni sau de rubarbă. Casele de oaspeți au și o grădină cu zarzavaturi care sunt folosite la bucătărie. Foto: Andreea Dogar
cincșor
Foto: Andreea Dogar

„O bună parte a Europei crede că se descurcă mai bine singuri. Am văzut un clivaj foarte puternic între zona urbană și zona rurală care a fost lăsată în urmă. Ce se întâmplă la Cincșor contrazice acest lucru. Împreună suntem mai creativi și mai puternici. Nu există o țară unde să îți permiți să lași zona rurală în spate: zona rurală vine cu tradițiile, zona rurală ne hrănește. Trebuie să aducem atenția pe toată această zonă a Hârtibaciului și să arătăm că putem construi împreună o comunitate multiculturală”, Csibi Magor, director de program al organizației de mediu WWF-România

În prezent, deși Cincșor are o populație de câteva sute de locuitori, comunitatea de sași de aici este foarte restrânsă: au mai rămas în jur de 20.

“Majoritatea au plecat. Au fost cam 400 de persoane, peste 100 de familii. Exodul a început din anii ’70, s-a intensificat în anii ’80, iar după ’90 a urmat panica. E o localitate mică: îți pleacă un vecin, al doilea vecin… Era panică și pentru că nu se știa ce se va întâmpla cu România. Nu a existat încredere în instituțiile statului”, povestește Carmen Schuster.

Carmen nu crede că sașii care s-au integrat în Germania se vor întoarce definitiv în România. Unii dintre ei au păstrat însă casele și se întorc în Cincșor pe perioada verii.

„Așa-numiții sași de vară”, spune Carmen. Însă mulți dintre sașii plecați din țară continuă să contribuie cu bani la menținerea patrimoniului săsesc din Cincșor, în special a bisericii evanghelice.

Și casele sale de oaspeți susțin biserica, explică proprietara: „Noi vrem ca modelul acesta să fie sustenabil economic, financiar și să creeze suficiente resurse ca să susținem patrimoniul”.

Adevărul este că, mai devreme sau mai târziu, sașii din Cincșor vor dispărea.

„Sunt foarte puțini tineri sași. Cred că această comunitate nu va dăinui pentru că oamenii sunt la o anumită vârstă…”, arată Carmen.

cincșor
Gerda Theil, unul dintre cei mai în vârstă membri ai comunității de sași din Cincșor, alături de preotul evanghelic din Cincșor. Foto: Andreea Dogar
cincșor
Doar câțiva sași au mai rămas în Cincșor. Foto: Andreea Dogar

Însă această evoluție nu are de ce să însemne sfârșitul minunatului patrimoniu cultural și natural de la Cincșor: „Patrimoniul își caută un alt proprietar și altă funcționalitate. Un lăcaș de cult poate să devină și un lăcaș cultural. Dacă funcționează partea economică și conceptul, indiferent ce va fi – săli de expoziție, centru de coordonare – eu cred că se poate menține o perioadă lungă de timp. Confesiuni diferite pot să aibă grijă de acest patrimoniu și să îl ducă mai departe”.

Nicolae Pepene, directorul Muzeului Județean de Istorie Brașov, crede că succesul Cincșorului este dat de oamenii de aici. Precum Carmen Schuster, și el crede că acest loc va continua să îi bucure pe turiști și în viitor: „Rezultatul nu e al unei politici guvernamentale. În primul rând e voința și dorința unei comunități. Sunt oameni care își iubesc și își apără patrimoniul. Cincșorul a fost sub regate, imperii, acum e sub o republică. Granițele vin și trec. Dar patria e familia, casa părintească. Și dacă vor fi oameni care nu-și vor uita rădăcinile, această patrie va exista”.

cincșor
Foto: Andreea Dogar

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturați-vă, cu un Like, comunității de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

Recomandările editorilor GreatNews:

Sute de kilometri de trasee de bicicletă, amenajate peste colinele Transilvaniei
Castel fabulos din România, vedetă la BBC. Pare desprins din „basmele cu zâne”
Unic în Europa. Lacul din România care își schimbă culoarea

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.