Din centrul orașului Baia Sprie se urcă prin fața bisericii catolice, spre nord, pe o stradă care duce până la liziera pădurii. De aici, pe o potecă în serpentină, se ajunge la Lacul Albastru, considerat unic în Europa. Întregul drum se face cam în 40 de minute.
Lacul s-a format în anii 1919 – 1920, după prăbușirea unei galerii miniere de exploatere de pe filonul Domnișoara. Compușii sulfuroși s-au dizolvat în apă, iar lacul are uneori culoarea verde-albăstrui, alteori are reflexe de smarald.
„Este unicat în Europa datorită felului în care s-a format și datorită unei proprietăți pe care acesta o are și anume că-și schimbă culoarea în funcție de anotimp (poziția soarelui, temperatura apei).
Primăvara lacul are culoarea albastru deschis și albastru închis, vara are culoarea verde închis și uneori cu reflexe de smarald, iar toamna devine verde închis și uneori maro. Încă nimeni nu a dat o explicație științifică exactă pentru aceste schimbări de aceea cei care sunteți pasionați de așa ceva sunteți bineveniți să studiați acest caz”, se arată pe site-ul laculalbastru.ro.
Suprafața totală a lacului este de 0,5 hectare și are o formă aproape circulară. Adâncimea este de 4 metri, iar distanța de la un mal până la altul este de 50 de metri. În lac nu trăiește nicio vietate. Concentrația de sulf este de 7,8 grame la litru, iar PH-ul este de 4.
De-a lungul timpului s-au născut tot felul de legende legate de Lacul Albastru. Sunt localnici care susțin că mina care s-a prăbușit la începutul anilor `20 ar fi foarte adâncă, iar canalele s-ar întinde inculsiv sub orașul Baia Sprie, care ar fi în pericol de prăbușire din cauza faptului că tunelele sunt inundate. Însă, potrivit cercetărilor care s-au făcut în zonă nu ar exista astfel de probleme și e vorba doar de mituri.
Lacul Albastru a fost declarat rezervație naturală începând din anul 1977. Acum se află în grija Administrației Parcului Natural Munții Maramureșului. În zonă sunt mai multe pensiuni la care vă puteți caza.
