Banii cu care cumperi normalitatea. Ce poți face cu 5.000 de lei într-un sat măcinat de sărăcie

Băiat din Valea Corbului, județul Argeș, una dintre localitățile incluse în proiectul „Acasă în Comunitatea TA”. Foto: Diana Zaharia

Locuitorii din mai multe sate sărace din România au reușit să facă o schimbare în bine în comunitățile în care trăiesc. Sprijiniți de Fundația PACT, oamenii au acum parcuri de joacă pentru copii, un teren de fotbal, o cultură de levănțică sau un centru comunitar. Toate aceste spații au fost amenajate în cadrul proiectului „Acasă în Comunitatea TA”, desfășurat de Fundația PACT cu finanțare din partea Elveției. Oamenii au învățat și să se implice în luarea deciziilor la nivel local, iar mai multe case dărăpănate au fost reparate. Totuși, toate aceste schimbări reprezintă numai o mică picătură într-o Românie rurală care întârzie să se dezvolte. După cum explică Mădălina Ene, directorul de programe al Fundației PACT, autoritățile locale sunt cele care poartă responsabilitatea pentru „situația dezastruoasă” din mediul rural.

Proiectul „Acasă în Comunitatea TA” s-a desfășurat în 10 localități rurale din sudul României. Unul dintre obiectivele proiectului a fost acela de a crea grupuri de localnici (numite „grupuri de inițiativă”) care să se implice activ în identificarea și rezolvarea problemelor apărute în comunitate, în special a celor legate de locuirea precară.

„Oamenii să știe că o locuire improprie are efecte negative pe parcursul întregii vieți. Trebuie să știm care sunt problemele comunității, să le analizăm împreună, să vedem ce soluții sunt”, a explicat Mădălina Ene în cadrul evenimentului care a marcat încheierea proiectului, derulat în perioada iulie 2013 – februarie 2016 de trei organizații neguvernamentale (Fundația PACT, Habitat for Humanity România și Asociația Village Life).

„Dacă nu ai casă, e foarte greu să construiești ceva, să te gândești la viitor”, a subliniat și Thomas Stauffer, șeful Biroului Contribuției Elvețiene la București.

Localitățile alese în proiect sunt sate sărace, unele dintre ele izolate, în care trăiesc și comunități de romi. Cele 10 sate se află în județele Giurgiu, Dâmbovița, Călărași, Argeș, Mehedinți și Vâlcea.

În cadrul proiectului, fiecare dintre cele 10 comunități a primit câte 5.000 de lei pe care să îi folosească pentru a îmbunătăți spațiul comun al satului. Unele grupuri au ales să amenajeze locuri de joacă pentru copii, altele au preferat să îi investească într-o cultură agricolă sau în aparatură.

De exemplu, în satul Burila Mică din județul Mehedinți, locuitorii au folosit finanțarea pentru a dota cabinetul medical din comunitate cu o masă pentru consultații ginecologice și pentru a organiza ateliere de educație sexuală pentru tineri în parteneriat cu medicul din comunitate.

Ideea de a investi banii într-o masă pentru consultații i-a venit lui Victor Iancu, asistent social la primăria din sat, după ce a asistat la un astfel de control medical desfășurat pe o bancă: „Doamna doctor a controlat o tânără de 15-16 ani pe o bancă. Bărbații s-au întors cu spatele. D-asta a venit ideea de o masă ginecologică. Și acest vis s-a transformat în realitate. Acum tinerele și toate doamnele beneficiază de această masă, care este într-adevăr scumpă”.

Marius Păcuraru, membru în grupul de inițiativă format în Valea Corbului, un sat din județul Argeș, a explicat că cea mai mare schimbare în bine din comunitate este faptul că oamenii au început să capete încredere că existră într-adevăr soluții la problemele lor: „Am prins și noi încredere în noi”. Păcuraru crede că, până acum, niciun om din comunitatea lor nu ajunsese la ședința consiliului local.

Deoarece în sat sunt foarte mulți copii care nu aveau unde să se joace, cu finanțarea obținută prin proiectul PACT membrii grupului de inițiativă au ales să amenajeze un parc și un teren de fotbal, pe un spațiu pus la dispoziție de Primăria din Călinești (de care ține satul Valea Corbului).

„Am reușit să amenajăm un parc cu un loc de joacă. Eu am 4 copii și aproape în fiecare weekend, începând de la cel mai mare la cel mai mic, mă trăgeau și spuneau toți hai să mergem în parc la Pitești, care e la 30 de kilometri. Uneori puteam, dar de cele mai multe ori nu puteam. Copiii noștri nu știau ce e un tobogan. Erau și 10-15 inși pe tobogan. Cu ajutorul Primăriei am reușit să facem și un loc de fotbal”, a povestit Păcuraru.

În satul Vizurești din comuna Ciocănești, județul Dâmbovița, oamenii au convins Primăria și Consiliul Local să repare un pod care punea în pericol toată comunitatea și să asfalteze drumul către gara din Ciocănești, care era aproape impracticabil.

„Ne-am schimbat mentalitatea. Ne-am dus într-o ședință de consiliu la Primărie. Eu și grupul meu am căpătat încredere și ne-am spus părerea acolo. Am cerut o mașină de pietriș. [Au zis – n.r.]: <Luni dimineața la ora 9 aveți o mașină de pietriș>. Pentru prima dată s-au ținut de cuvânt”, a povestit Magdalena Diaconu, o locuitoare din Vizurești.

Grupul de inițiativă din satul Pietrișu, comuna Găujani, județul Giurgiu, a realizat o grădină comunitară.

„Tinerii au învățat să planteze, au fost beneficiarii acelei grădini”, a explicat Cornelia Enache, o locuitoare din comună.

În plus, oamenii au convins autoritățile locale să le dea un spațiu dezafectat pe l-au transformat în centru comunitar. Cu 5.000 de lei de la Consiliul Județean Giurgiu au reabilitat exteriorul, iar acum urmează să refacă și interiorul.

Unul dintre scopurile proiectului „Acasă în Comunitatea TA” a fost chiar acesta – de a-i învăța pe oameni cum să pună presiune pe autorități, cum să găsească sponsori și parteneri pentru proiectele lor și cum să scrie și să depună cereri de finanțare atunci când vor să strângă fonduri.

Scopul pe termen lung este ca grupul de inițiativă să devină o echipă eficientă la nivelul comunității, cu un număr important de susținători activi, cu un lider cu atitudini democratice și membri care își asumă responsabilități.

În cadrul evenimentului care a marcat încheierea proiectului „Acasă în Comunitatea TA” a fost organizată și expoziția de fotografie „Comunitatea face casa Acasă”, cu lucrările Dianei Zaharia.

Am văzut o casă acoperită jumătate cu folie de plastic, jumătate cu tablă, cinci oameni care dormeau într-un pat, un hol dintr-o casă, plin de zăpadă, nouă oameni care locuiesc într-un dormitor, priviri absente, mâini în șolduri sau încrucișate, umeri căzuți, copii care râdeau în fața aparatului și care apoi deveneau brusc serioși și gravi când rămâneau singuri. Atunci nu știam că fotografiile pot fi promisiuni, mărturii privite ca o garanție că lumea din jur se va schimba. Dacă este așa, e mai bine să lași aparatul din mână și să înțelegi că oamenii, mai mult decât să primească ajutor, au nevoie ca suferința lor să fie împărtășită. Vor fi povești despre durere și neajutorare învățată, dar și despre oamenii care s-au implicat, au investit resurse și energie și au înțeles că au puterea să creeze o altă realitate, Diana Zaharia, fotograf

Iată câteva dintre proiectele comunitare realizate de grupurile de inițiativă din localitățile incluse în „Acasă în Comunitatea TA”:

Pietrișu, Găujani, Giurgiu. Pietrișu este un sat locuit în procent de 63% de etnici romi. Cu finanțarea obținută prin PACT pentru Comunitate și cu resurse atrase de la Consiliul Județean Giurgiu și de pe plan local, grupul de inițiativă din Pietrișu a renovat și dotat spațiile interioare ale unei clădiri aflate chiar în centrul comunității de romi. I s-a dat destinația de Centru Comunitar. Pe terenul din fața centrului comunitar au înființat o grădină comunitară pe care o îngrijesc persoane nevoiașe din comunitate. A fost săpat și un puț de apă pentru grădina comunitară.

Spanțov, județul Călărași. Grupul de aici a înființat o cultură de levănțică pe jumătate de hectar care va fi, începând cu prima recoltă din 2016, o sursă de venit pentru noi proiecte din comunitate. Mai mulți localnici din comunitate au învățat cum să îngrijească această cultură.

Dorobanțu, județul Călărași. Cu finanțarea obținută prin programul PACT pentru Comunitate, grupul din Dorobanțu a amenajat un parc în centrul cartierului de romi. Era nevoie de un loc de întâlnire pentru membrii comunității și de un spațiu de joacă pentru copii.

Șimian, județul Mehedinți. Cu finanțarea obținută prin programul PACT pentru Comunitate, membrii comunității de aici au ales să deruleze activități cu și pentru copii. Copiii au participat la ateliere de teatru forum și excursii în împrejurimi. Unii dintre copii nu ieșiseră niciodată din localitatea lor.

Dăești, județul Vâlcea. Copiii din comunitate se jucau într-o intersecție din comună, lângă o troiță. Deoarece au fost multe accidente de-a lungul timpului, oamenii din Dăești au ales să amenajeze un parc pentru tineri și copii. Primăria a oferit spațiul gata împrejmuit aflat în continuarea unui teren de fotbal. Cu finanțarea obținută prin programul PACT pentru Comunitate, grupul de inițiativă a amenajat parcul și a organizat ateliere pentru copii cu sprijinul consultanților Village Life.

Frâncești, județul Vâlcea. Cu finanțarea obținută prin programul PACT pentru Comunitate, grupul de inițiativă a decis să se alăture preotului, care a reabilitat o clădire din comunitate pentru a deschide o brutărie cu scop social. Oamenii și-au propus să ajute la eficientizarea afacerii sociale pornite de preot și să crească veniturile care se reîntorc în comunitatea lor, către cei mai puțin avuți. Cu banii din proiect au cumpărat un malaxor, crescând astfel producția brutăriei.

În prezent, brutăria din Frâncești are aprobare de funcționare, a oferit locuri de muncă pentru 6 oameni din comunitate, livrează 600 de produse de panificație zilnic în Frâncești și în 9 localități din împrejurimi și oferă pâine gratuit pentru 10 familii nevoiașe din Frâncești. Membrii grupului de inițiativă, ajutați de consultanții Village Life, lucrează acum la îmbunătățirea planului de marketing și de promovare a produselor făcute în brutărie, inclusiv prin realizarea unei pagini de Facebook a brutăriei. Pâinea lor este deja cunoscută în zonă, iar oamenii au de gând ca în viitorul apropiat să o promoveze și în magazinele mari din județ.

În cadrul proiectului „Acasă în Comunitatea TA”, ONG-urile și-au propus și să identifice – în fiecare dintre cele 10 sate – câte 5 case dărăpănate, și să atragă fonduri pentru repararea lor (4.000 de lei pentru o locuință, adică 20.000 de lei pe comunitate și 200.000 de lei în total).

Până acum au fost strânși aproape jumătate din banii necesari reparării tuturor caselor.

„N-am reușit să strângem toți banii. Într-o singură comunitate am reușit să strângem toți banii. Vom continua, vom încerca. Cu primăria, cu toți oamenii din comunitate”, a explicat Mădălina Ene, manager de proiect „Acasă în Comunitatea TA”.

În satul Șimian din județul Mehedinți au fost reparate toate cele 5 locuințe care aveau nevoie de intervenții urgente: „În Șimian a fost un noroc al lor, poate și pentru că sunt mai aproape de Drobeta-Turnu Severin. Primul sponsor a zis <Eu asta vreau să finanțez, Șimian>. Depozitul era în Craiova, drumurile erau foarte bune”.

Însă nu toate firmele sunt atât de deschise atunci când vine vorba de a sprijni cu bani sau cu materiale niște comunități sărace de romi, explică Mădălina Ene: „Au fost firme la care ne-am dus degeaba. Nu au vrut să dea și din cauza asta, că sunt romi. Oamenii primeau materialele și construiau împreună. Nu au încredere [că oamenii chiar vor repara casele – n.r.]”.

„Acolo unde am găsit un sponsor, în acea comunitate au ajuns toate materialele. Într-o lună de zile totul era construit fără ca noi să intervenim în vreun fel. Din păcate n-am putut să strângem pentru toată lumea. Am strâns mai mult în Oltenia și mai puțin în Muntenia. Fundraiserul din Muntenia va face voluntariat și va continua. În Oltenia noi vom sprijini grupurile să mai facă chiar ele strângere de fonduri”, completează managerul de proiect.

În cazul comunității din Găujani, ajutorul a venit din partea Consiliului Județean Giurgiu, care a dat câte 1.000 de lei pentru repararea caselor a 15 familii sărace (5 incluse în proiect și încă 10 case amărâte).

„Sărăcia e un obstacol real în asigurarea sustenabilității grupurilor de inițiativă și a proiectelor”, a explicat Raluca Dan, reprezentanta ONG-ului Village Life, în timpul dezbaterii pe tema locuirii sociale organizate cu ocazia încheierii proiectului „Acasă în Comunitatea TA”.

Valeriu Nicolae, consilier de stat pe probleme de incluziune socială în Guvernul Dacian Cioloș, a declarat că în legile care privesc asistența socială acordată familiilor sărace sunt stipulate multe lucruri care nu sunt respectate: „La Primăria Sectorului 5 am întrebat dacă au acordat vreodată facilități: să plătești locuința, să acoperi costurile locatarilor pe 3 ani. Au zis că „Nu”. Locuirea socială la noi nu prea e locuire socială. La noi locuirea socială e legată de salariul mediu. Primăriile sunt interesate să le dea celor mai bogați pentru că așa consideră că investiția lor e bună”.

Locuințele sociale nu ajung la oameni care au ieșit din pușcării sau la dependenții de droguri, de exemplu: „Avem locuințe care stau degeaba și nu le folosim. Avem 22 de programe pe locuire, dar majoritatea nu funcționează. Avem 5 instituții care lucrează pe locuire și nu funcționează”.

Bogdan Suditu, conferenţiar universitar în cadrul Departamentului de Geografie Umană și Economică de la Facultatea de Geografie, Universitatea din București, a declarat că, la ora actuală, în România nu se lucrează eficient pentru a rezolva problema locuirii sărăcăcioase: „Problematica locuirii în România nu e de actualitate. Franța are un ministru al Locuinței. Persoanele care au nevoie de locuire nu sunt vizibile. Oamenii în poziții cheie nu au văzut niciodată așa ceva [locuințe din chirpici dărăpănate tipice pentru sudul rural al României – n.r.]. Haideți să schimbăm Codul Penal și în loc să-i trimitem în pușcării să îi punem să locuiască în așa ceva”.

„Legea permite în momentul ăsta să se realizeze locuințe sociale prin construcție sau prin achiziție de pe piața liberă. Dar nu există o analiză. Nu există o problematică tratată uniform. Nu există o autoritate care să pună în practică ce a spus Banca Mondială sau reprezentanți ai Guvernului astfel încât să fie eficient. Cel mai simplu e să construim… construiești, dar apoi constați că oamenii nu le pot întreține. N-au gaz, nu-și permit încălzirea”, a mai explicat el.

Mădălina Ene îi împărtășește părerea: „Ruralul nici nu a fost băgat în seamă cu adevărat pe probleme de locuire. Pe noi ne interesează ca toate procesele de la nivel local să fie participative și să existe mai multe resurse pentru a capacita populația să participe la luarea deciziilor la nivel local”.

Aceasta arată că, adesea, problemele de locuire din mediul rural sunt foarte complicate. De exemplu, nu există cadastru, oamenii nu au acte de proprietate pentru teren sau PUZ-urile (planurile urbanistice zonale) nu reflectă realitatea din teren.

O astfel de situație ciudată se întâlnește în satul Valea Corbului din județul Argeș, unde un sfert din sat e pe teritoriul altei unități administrative. Oamenii din această parte a satului plătesc impozit pe casă la primăria Călinești, votează tot pentru Călinești, dar, conform PUZ-ului, terenul pe care și-au construit casele ține, de fapt, de comuna argeșeană Oarja.

În alte cazuri, oamenii locuiesc în extravilan, iar situația terenurilor pe care au construit este incertă atât timp cât suprafața nu este trecută în intravilan: „Sunt situații cumplite în toate localitățile. Au o grămadă de oameni care locuiesc fără acte și atunci nu poți să faci nimic. Oamenii care au problemele cele mai grave de locuire nu au acte de proprietate. Nu poți să faci infrastructură, canalizare, să bagi apă potabilă dacă oamenii stau în extravilan. Asta ne doare foarte mult”.

Ene spune că „lucrurile sunt grave” și că autoritățile locale sunt cele care ar trebui să descâlcească aceste probleme: „Responsabilitatea finală trebuie să fie a autorităților locale – primar plus consilierii locali. Ar trebui să răspundă pentru situația dezastruoasă din mediul rural. În alte țări primarii sunt amendați. La noi nu există responsabilitate reală din partea nimănui. Nimeni nu-i trage la răspundere. E o mare nebuloasă”.

Pe 10 februarie, Guvernul Cioloș a anunțat că a lansat „Pachetul național anti-sărăcie”, care țintește toate categoriile de vârstă, dar se concentrează mai ales pe măsuri pentru copii, plecând de la modele de bună practică deja funcționale probate de organizații neguvernamentale.

Pachetul cuprinde 47 de măsuri anti-sărăcie care vor fi detaliate în perioada următoare. În ceea ce privește locuirea, este în lucru un pachet de legi care să să ajute la clarificarea situaţiei locuinţelor sociale. Dacian Cioloș a mai spus că este în lucru și un program de microgranturi pentru familii sărace, un fel de investiţii mici menite să ajute respectivele familii să își asigure o locuinţă decentă.

Mădălina Ene este de părere că cel mai bine ar fi ca acești oameni – care nu au din ce să trăiască și care nu pot ieși din cercul vicios al sărăciei – să fie ajutați să își repare casele: „Să fie ajutați să-și repare și să-și extindă locuințele. Eu cred că fiecare primărie ar trebui să aibă un fond pentru asta. E responsabilitatea lor astfel încât oamenii care îi votează să aibă acces la locuire decentă. Cu 4.000 – 5.000 – 8.000 de lei o locuință foarte sărăcăcioasă se poate reface și consolida foarte bine. Sumele de care ai nevoie sunt mici”.

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturați-vă, cu un Like, comunității de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

Recomandările editorilor GreatNews:

40 de visuri împlinite în 5 zile. Oamenii care înalță case și construiesc demnități
Schimbarea la față a satelor sărace din România. Oamenii care își iau viitorul în propriile mâini
Campioni la mărinimie. Oamenii care trudesc pentru a salva satele României