În fiecare an, pe mapamond, sunt ucise circa 66.000 de femei. Una dintre țările cu cele mai mari rate de violență împotriva femeilor este Guatemala. Dar de ce este atât de periculos să fii femeie în acest stat?
„Suntem ucise de tații noștri, de frați, de tați vitregi … chiar oamenii care ar trebui să aibă grijă de noi”, spune Rebecca Lane, rapper din Guatemala City. „Cele mai multe dintre noi trebuie să acceptăm violența în tăcere, așa că atunci când cineva ne lovește sau țipă la noi, trebuie să închidem ochii și să acceptăm. Trebuie neapărat să ne strângem laolaltă și să le spunem tuturor femeilor că asta nu e OK”, continuă ea.
Când avea 15 ani, Lane a început o relație cu un bărbat mai în vârstă, care nu numai că o controla, dar o și abuza psihic și sexual. „Știa ce face. M-a izolat de familie și prieteni. Știu ce înseamnă să trăiești cu violența de la o vârstă fragedă”, spunea ea, pentru un reporter BBC. Relația a durat 3 ani.
Acum, Lane se folosește de muzică, de versurile sale, pentru a apăra drepturile femeilor. „Poezia mi-a salvat viața. Abia când am început să scriu am început să mă vindec”, susține ea. Cel mai cunoscut cântec al său, Mujer Lunar, este un apel liric la respect pentru trupurile, viețile și independența femeilor.
Lane se ocupă și de workshop-uri, la care le învață pe tinerele mame din Guatemala City care le sunt drepturile și cum să respingă abuzul.
Obiceiuri dintr-un război crud
Guatemala are cea mai mare rată de crime împotriva femeilor (după El Salvador și Jamaica). Între 2007 și 2012, poliția din Guatemala a înregistrat 9,1 crime la 100.000 de femei. Anul trecut, în Guatemala, stat cu circa 15 milioane de locuitori, 846 de femei au fost ucise.
Se pare că trecutul întunecat al acestui stat stă la originea acestui fenomen îngrozitor. În muzica sa, principala sursă de inspirație a lui Lane este mătușa sa. Ea nu a cunoscut-o niciodată pe sora tatălui său, dar povestea sa o ajută să facă o legătură peste ani, între instabilitatea socială de astăzi și războiul civil din Guatemala, care a durat 36 de ani.
Mătusa sa a dispărut în 1981, după ce s-a alăturat gherilelor de stânga care luptau împotriva armatei guvernamentale. În perioada în care Lane a murit, au început să apară tot mai multe știri despre violuri, tortura și crimele împotriva a zeci de mii de femei și fete – cele mai multe din comunitățile maiașe indigene, acuzate de ajutarea insurgenților.
Zece ani mai târziu, un raport finanțat de ONU a arătat că acest abuz a fost generalizat și sistematic. Raportul estima că 25% dintre cele 50.000 de victime ale războiului din Guatemala au fost femei.
Violența sexuala a fost folosită ca o armă, spune Helen Mack, reprezentantă a Fundației Myrna Mack. „Stereotipul era că femeile sunt folosite pentru sex și văzute ca un obiect, pentru a servi familiile, iar mentalitatea aceasta continuă astăzi”, spune ea.
Învățați să violeze
Sora lui Mack, Myrna – după numele căreia e numită fundația, a murit după ce a fost înjunghiată pe străzi de o brigadă militară, în 1990.
În timpul conflictului, o armată formată din 40.000 de bărbați și o forță civilă formată din aproximativ un milion de oameni au fost antrenate să comită acte de violență împotriva femeilor. Când războiul s-a terminat, iar acești oameni s-au întors acasă, nimeni nu i-a ajutat, nu i-a educat că respectul față de o femeie trebuie să existe într-o familie adevărată.
Mack este de părere că acești bărbați au redirecționat violența, agresiunea spre soțiile lor, spre mame și iubite, formându-se o adevărată cultură a violenței împotriva femeilor și s-a dezvoltat o impunere forțată a autorității, care persistă și astăzi.
„Săptămâna aceasta, am primit un telefon de la o femeie. Soțul său a călcat-o cu mașina de mai multe ori, pentru a fi sigur că a murit. Femeia a supraviețuit și a fost adusă în Guatemala City, unde este tratată medical. Dar soțul nu s-a lăsat – l-a trimis pe tatăl său să o amenințe, astfel încât să nu declare abuzul la poliție”.
Mack spune, din experiență, că se întâmplă adesea ca femeile să fie amenințate în acest fel sau chiar ucise în atacuri. Violența împotriva femeilor este văzută în continuarea despre o socoteală domestică, între soți, în ciuda unei legi noi menite să contracareze acest fenomen. În 2008, Guatemala a devenit prima țară din lume care recunoștea oficial femicidul – uciderea unei femei pe motiv de gen.
„În Guatemala, diferența dintre uciderea unei femei și cea a unui bărbat este că femeia este forțată să sufere înainte de moarte. E deseoeri violată, mutilată, bătută”, spune avocatul general al statului, Thelma Aldana.
Aldana încearcă să schimbe atitudinea față de victime, care sunt adesea blamate pentru abuzul suferit. „În urmă cu câțiva ani, criminaliștii care veneau la locul crimei obișnuiau să spună lucruri de genul „Uite cum era îmbrăcată – de-aia au omorât-o” sau „a stat la discotecă până la ora 1 – și-a cam cerut-o”, exemplifică Aldana.
În 2011, când a fost președinte al Curții Supreme, Aldana s-a ocupat de deschiderea unei rețele de tribunale speciale în mai multe regiuni din Guatemala, curți care trebuiau să se ocupe exclusiv de cazurile de femicid.
„Sistemul judiciar poate fi decisiv în schimbarea acestui obicei”.
„Cel puțin femeile vorbesc acum despre asta”
„Le-am cerut femeilor să iasă în față și să rupă tăcerea. Femicidul și alte forme de violență împotriva femeilor sunt acum infracțiunile cel mai des raportate în țară, cu circa 56.000 de plângeri pe an. Sunt incluse aici violurile, violența sexuală, violența psihică și economică și crimele”, arată Aldana.
Tribunale dedicate femicidului există în 11 dintre cele 22 de departamente și provincii din Guatemala.
Totuși, dintre aceste zeci de mii de cazuri, puțin peste 3300 au fost analizate de justiție. Și mai puține au fost rezolvate.
Deși, într-o singură săptămână din noiembrie cinci trupuri ale femeilor ucise au fost găsite în jurul Guatemala City, Helen Mack crede că există o evoluție în stoparea acestui fenomen.
„În ultimii 10 ani, am făcut ceva pași înainte, cel puțin femeile vorbesc acum despre asta”, spune ea, adăugând că o generație de femei-judecător și activiste au forțat schimbarea.
„În cazul surorii mele, lucrurile s-au mișcat numai pentru că s-a întâmplat ca judecătorii de caz să fie femei. În lumea politică din Guatemala, se vede clar că femeile au mai mult curaj și mai multă dăruire decât bărbații în rezolvarea problemelor țării”, încheie Helen Mack.
Violența împotriva femeilor este un adevărat fenomen social și în România. GreatNews.ro a avut o serie de articole cu scopul de a scoate în evidență aceste abuzuri. Le găsiți pe toate pe pagina special dedicată, Iadul de Acasă.