Locul unde femeile conduc familia. Soții sunt „oaspeți” și nu au niciun cuvânt de spus în casă

nuntă Minangkabau indonezia
Foto: Mamasamala (Wikimedia Commons)

Într-o regiune înaltă din vestul insulei Sumatra, din Indonezia, trăiește cea mai mare societate matriliniară din lume. Aici, în aceste familii, un bărbat este considerat oaspete în casa femeii sale, relatează BBC într-un articol dedicat grupului etnic Minangkabau.

Legenda spune că, la mijlocul secolului al XII-lea, regele Maharajo Dirajo, care a fondat regatul Koto Batu, a murit lăsând în urmă 3 copii, toți băieți, și 3 neveste. Se spune că cea care a preluat conducerea regatului a fost prima soție, Puti Indo Jalito, punând astfel bazele societății matriliniare.

În această societate cu o structură complexă, proprietățile strămoșilor, ca de exemplu parcelele de orez și casele, sunt moștenite de fiice, iar copiii primesc numele mamelor.

Tradițional, membrii grupului etnic Minangkabau erau animiști și venerau elementele naturii, până când hinduismul, iar apoi budismul, s-au răspândit din India. Cultura lor se bazează în continuare pe legi și credințe derivate din sistemul animist și din cel hinduist. Interesant este că, deși au o cultură centrată pe femei, populația Minang a îmbrățișat și islamul.

Însă, spre deosebire de tradiția islamică, unde mireasa se mută în casa soțului după căsătorie, mirele Minang este cel care se mută în casa strămoșească a miresei și începe să trăiască alături de familia ei. Zestrea este stabilită de familia miresei, în funcție de educația și de meseria mirelui.

Căsătoria aduce privilegii sociale și economice pentru femeile Minang, cele mai în vârstă controlându-le pe celelalte. Ca șefi de gospodării, ele supraveghează pământurile, arbitrează și rezolvă disputele și joacă un rol esențial în discuțiile maritale și în diferite ritualuri.

Societatea așteaptă de la bărbații Minang să aibă o sursă stabilă de venituri și să acopere cheltuielile implicate de creșterea copiilor. Mulți dintre ei pleacă din satelor lor căutându-și de muncă și se întorc acasă doar ocazional. Atunci când revin, nu au un cuvânt de spus în treburile domestice ale gospodăriei.

Potrivit unei alte legende, regele imperiului Majapahit din insula Java a declarat război tribului Minangkabau. Atunci, regele Sumatrei a propus o luptă între bivoli în loc de război. Învingător a fost bivolul Minang, care și-a înfipt coarnele ascuțite în burta celuilalt.

Se spune că numele „Minangkabau” vine de la Minang, care înseamnă „victorios” și „kabau”, care înseamnă ”bivol”. Din acest motiv, acoperișurile caselor și pălăriile tradiționale pe care le poartă femeile pe cap sunt arcuite în formă de coarne de bivol.

Culorile negru, roșu și galben de pe steagul Minangkabau simbolizează caracterul a 3 populații din 3 regiuni muntoase: Luhak Limopuluah Koto pentru caracterul lor rebel, Luhak Agam pentru curaj și Luhak Tanah Datar pentru originea culturii și a tradițiilor.

Deși mulți prezic sfârșitul societății matriliniare, acest grup etnic a reușit să își păstreze tradițiile și să reziste testului timpului.

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturați-vă, cu un Like, comunității de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

Recomandările editorilor GreatNews:

Satul uimitor unde fetițele se transformă în băieți la vârsta de 12 ani

Cel mai mic regat din lume. Povestea unui loc superb din Europa și a regelui în sandale

https://greatnews.ro/locul-unde-oamenii-traiesc-sub-pamant/

Jurnalist GreatNews, lucrez în presa centrală din 2008 și am scris pentru publicații precum Yahoo News România, ziarul „Evenimentul Zilei”, site-ul turism.evz.ro sau revista „National Geographic România”. Scriu cu plăcere reportaje și portrete pe care le ilustrez adesea cu fotografii și cred că baza meseriei de jurnalist stă în munca de teren și în discuțiile cu oamenii. Mă interesează în special temele sociale, drepturile omului, egalitatea de șanse, diversitatea culturală și domenii precum știința și turismul.