La câteva ore de mers pe jos de la Gheţarul de la Scărişoara sau de la Cetăţile Ponorului, se întinde un minunat sat de munte, în vârful căruia vei da de un ghid care te poate purta la peştera Vârtop.
Nu după mult timp vei da într-un drum ce însoţeşte râul Gârda până ce cursul de apă dispare misterios sub stânci. Sectorul e numit Gârda Seacă, iar locurile unde apa apare de sub munte poartă numele de izbucuri.
Izbucurile – când apa ţâşneşte de sub munte
Cel mai spectaculos pare a fi izbucul Tăuz, înconjurat de stâncă şi pădure. Izbucul apare ca un biet lăcuşor, dar nu te lăsa păcălit de acest aspect. E adânc de vreo 70 de metri, iar lângă izbuc stă o cruce ridicată pentru un om care nu a ştiut sau nu a crezut aceasta, alegând să se arunce în apă. Curenţii l-au tras până sub munte.
Însă, celor responsabili, izbucul le oferă un moment extraordinar. Vara, la întâlnirea dintre apa rece care vine de sub munte şi aerul cald de afară, printre copacii înalţi domină o pâclă deasă, o ceaţă răcoroasă care te umple de energie pentru traseul pe care ţi l-ai propus în acea zi. Poţi chiar să iei masa într-o poieniţă dintre aceşti copaci, cu cursul de apă ce porneşte zgomotos din izbuc la câţiva metri de tine.
După izbuc, vei putea admira formele trasate de apă în ceea ce astăzi poartă numele de Valea Gârda Seacă. Nu peste multă vreme vei da şi de primele pâlcuri de case din cătunul Casa de Piatră. E un sat cu case dispuse pe etaje. Cele mai multe locuinţe sunt la bază, iar, pe măsură ce urci pe o potecă ce şerpuieşte printre gospodării, căsuţele se răresc. Vara, te poţi bucura de merele rozalii sau cu uriaşele pere din pomii ţăranilor de aici. Ba chiar, curios lucru, pe la jumătatea urcuşului de aşteaptă un magazinaş simplu, perfect pentru o pauză de o bere.
Omul „de Vârtop”
Undeva la capătul acestui urcuş prin sat vei găsi casa ghidului, cel care te poate conduce până în pădurea din apropierea crestei, care adăposteşte peştera Vârtop. Şi drumul spre peştera are frumuseţea lui, dintre copaci se poate admira o privelişte a satului şi a versanţilor din jur. Dar, pentru a avea timp de admirat, trebuie să ţii pas cu ghidul sau, mai rău, cu flăcăul său.
Peştera nu are mari dimensiuni, dar formaţiunile din ea sunt absolute fascinante. Intrarea este largă şi, în dreapta ei, vei vedea un mare gheţar, care scade însă de la an la an. După o scurtă urcare începe o galerie lungă, unde vei găsi stalactite (formaţiunile cu baza în tavan) al căror vârf se opreşte abia la nivelul genunchiului tău şi stalagmite (formaţiuni cu baza în podea) care ajung chiar la înălţimea unui adult.
Înspre capătul zonei turistice a peşterei se află şi locul în care au fost descoperite cele mai vechi urme ale omului de Neanderthal de pe actualul teritoriu al României (datarea cu carbon a indicat că rămăşiţele datează de acum 62.000 de ani).
Numele peşterii: vine de la platoul Vârtop. Vârtoapele sunt doline, adâncituri care se formează în zonele carstice.
Omul de Vârtop. Urma omului de Neanderthal descoperită la Vârtop are 22 de centimetri lungime şi 10,6 centimetri lăţime. Interesant este că degetul mare de la picior era depărtat la 1,6 centimetri de următorul deget, ceea ce însemna că omul putea apuca obiecte cu piciorul. Echipa care a condus cercetările din anul 1974 a ajuns la concluzia că „omul de Vârtop” măsura cam un metru şi jumătate în înălţime.
Preţ vizitare. Din anul 2010, intrarea în peşteră costă 10 lei. Peştera nu este luminată decât de lampa cu gaz pe care o poartă ghidul, aşa că ar fi bine să aveţi la voi o lanternă.
ACCES
În text, am descris traseul turistic de la peştera Scărişoara spre cătunul Casa de Piatră. Însă există şi posibilitatea accesului auto, pe un drum care leagă Gârda de Sus de cătun.
Un alt drum turistic este cel dinspre Cetăţile Ponorului, de unde trebuie să urmaţi marcajul „cruce roşie”. Este un traseu destul de uşor, care presupune parcurgerea unui drum forestier şi apoi a câtorva poteci prin pădure, pentru ca, în cele din urmă, traseul să ajungă la Valea Gârdişoarei şi la peştera Coiba Mare. De la peşteră până la cătun veţi merge preţ de două ore, însoţind râul Gârda.
Vezi localizarea peşterii pe Wikimapia