Nebuloasa Helix, cunoscută și drept nebuloasa „Ochiul lui Dumnezeu”, se află în galaxia Calea Lactee, la 700 de ani lumină distanță de Pământ. Foto: ESO

În ultimele decenii, explorarea spațială și astrofizica au căpătat o importanță tot mai mare în lume, pe măsură ce diferite state au înțeles că omenirea poate avea beneficii enorme pe termen lung dacă știe cum să „citească” cerul de deasupra sa. De la exploatarea asteroizilor bogați în aur și în alte metale prețioase la identificarea timpurie a unor eventuale corpuri cerești care s-ar putea ciocni cu planeta noastră, înțelegerea cosmosului este crucială pentru viitor.

În România însă, astronomia nu este mai deloc studiată în școli și licee. În trecut, disciplina „Astronomie” s-a studiat la liceu ca materie de sine stătătoare până la sfârșitul anilor ’90. Ulterior a fost scoasă din programa școlară.

Acum, elevii primesc o serie de cunoștințe generale despre cer și Pământ în clasele a V-a și a VI-a în cadrul disciplinei „Științe”, dar lipsește partea practică. Lucrurile nu stau mai bine nici la liceu: există niște ore opționale de astronomie, dar elevii ajung destul de rar să studieze astronomia deoarece opționalele pot fi alese și de directori sau de profesori.

În acest peisaj gri al sistemului de învățământ din România, educația prin astronomie primește un sprijin din partea astrocluburilor, a muzeografilor din planetarii și din observatoarele astronomice și a astronomilor amatori, oameni suficient de pasionați de astronomie și de popularizarea ei pentru a-i învăța și pe alții lucruri noi despre Universul în care trăim.

Coadă la înscriere la cursuri de astronomie

De când s-a angajat în 2009 ca muzeograf la Observatorul Astronomic din Bârlad și la planetariul din oraș, aflate în cadrul Muzeului „Vasile Pârvan” din Bârlad, Ciprian Vîntdevară a reușit să doteze observatorul cu telescoape, aparate de fotografiat, lunetă și alte accesorii folosite în timpul observațiilor. Acum, zeci de oameni participă nu doar la observațiile obișnuite din timpul săptămânii, ci și la lecțiile de astronomie gratuite organizate de Ciprian în cadrul școlii de vară „Descoperă Universul”. Dacă la prima ediție au venit în jur de 50 de participanți, anul trecut s-au înghesuit 120 de persoane pe culoarele observatorului. Nu erau numai elevi: veniseră și adulți.

„Se făcuse mare coada. Până pe scări era coada la înscriere. Și au venit în fiecare seară și au avut răbdare 4 ore cât durează cursurile, apoi încă vreo două ore observațiile. Ne-am întâlnit la 6 seara și am terminat pe la 11”, a povestit Ciprian pentru GreatNews.

observatorul astronomic barlad
Ciprian Vîntdevară face o prezentare în cadrul școlii de vară „Descoperă Universul”, ediția din 2014. Foto: Pagina de Facebook „AstroBârlad”

În cadrul școlii de vară, muzeograful și prietenii săi din clubul de astronomie „Perseus” din Bârlad, care reunește mai mulți pasionați de astronomie din zonă, susțin lecții de astronomie timp de 4 zile în fața publicului larg.

„În fiecare seară facem cursuri foarte simple și continuăm cu observații astronomice. În ultima zi, cei care au participat primesc diplomă de participare. E gratuit, e program educațional. În această vară va fi a patra ediție”, explică muzeograful în vârstă de 31 de ani.

Cum să obții finanțări de mii de euro într-un oraș mic

Când Ciprian a venit la Bârlad în 2009, după a terminat Facultatea de Geografie la Galați cu un an în urmă, observatorul astronomic din mica localitate cu o populație de 55.000 de locuitori avea un singur telescop, cu diametrul oglinzii de 25 de centimetri, care fusese cumpărat din fondurile Muzeului „Vasile Pârvan”.

„Era bun, dar nu avea accesorii. Era foarte greu de cărat”, își amintește el.

Pentru a dota observatorul cu noi instrumente care să atragă publicul spre astronomie, Ciprian a scris un proiect pe care l-a depus la concursul de proiecte organizat în cadrul programului „Țara lui Andrei”. Propunerea sa a fost selectată, iar în 2012 a primit o finanțare de 5.000 de euro.

Din grant a cumpărat două telescoape noi (unul cu diametrul oglinzii de 25 de centimetri, iar celălalt de 30 de centimetri), un aparat de fotografiat, o plasmă TV, o lunetă și accesorii (oculare, adaptoare, lanterne, laser).

Cele două telescoape obținute prin proiect sunt ieftine, ușor de transportat și numai bune pentru amatori: „Sunt foarte importante pentru public, pentru promovarea astronomiei. Sunt pentru învățatul cerului. Orice amator începe cu vizualul, cu instrumentele pentru observație vizuală – binoclu, lunetă, și apoi trece la astrofotografie”.

observatorul astronomic barlad
Observații pe terasa Observatorului Astronomic Bârlad. Foto: Pagina de Facebook „AstroBârlad”

Acum, bârlădenii care vin la observator în serile de vineri, când se fac observații, se pot uita la stele prin toate cele trei telescoape. Avantajul unui oraș mic precum Bârladul este că cerul e mai puțin poluat luminos decât Bucureștiul, așa că pe cerul negru se văd mai multe obiecte cosmice. Într-o noapte fără nori prin telescop se pot vedea planete spectaculoase precum Jupiter și Saturn, stele duble, roiuri de stele sau galaxii apropiate precum Andromeda.

În fiecare vară, Ciprian și colegii săi din clubul „Perseus” organizează și tabere de astronomie în apropiere de satul Bădeana, aflat la 16 kilometri de Bârlad: „Mergem 10-15 cu corturile, stăm în câmp cel puțin două nopți, luăm un telescop. Sunt 50-60 de membri în clubul de astronomie, din care 15-20 activi”.

Premieră: O novă roșie luminoasă, observată din România

La un an după ce a câștigat prima finanțare, Ciprian a depus un nou proiect în cadrul programului „Țara lui Andrei”. Deși nu se aștepta, și noul său proiect a fost selectat pentru a primi finanțare. Prin noul grant de 5.000 de euro muzeograful a cumpărat un telescop cu diametrul oglinzii de 20 de centimetri care are și cameră CCD (un detector electronic similar unui aparat de fotografiat), montură (suportul pe care este montat telescopul), laptop, generator electric (datorită acestuia telescopul poate fi folosit și în câmp). Telescopul nu are ocular (lentilă de observație), ci doar cameră CCD pentru obținerea imaginilor.

„E mai bun pentru că are cameră CCD, un fel de aparat foto special, și montură care se conectează la calculator și practic ea ghidează telescopul. Rolul ei e să urmărească cerul. Pentru că există montura, stelele nu ies mișcate. Montura trebuie să se sincronizeze perfect cu mișcarea Pământului”, explică muzeograful.

Cu acest telescop, Ciprian a făcut pe 10 februarie 2015 o descoperire istorică pentru România, reușind să observe o novă roșie luminoasă, adică o explozie stelară cauzată de fuziunea a două stele, caracterizată printr-o culoare roșie distinctă. Nova a fost identificată în galaxia Messier 101, denumită și galaxia Vârtelniței, care se află la 21 de milioane de ani lumină de noi, în direcția constelației Carul Mare. Novele roșii luminoase sunt fenomene foarte rare: până în prezent se pare că au fost observate sub 10 astfel de nove.

nova rosie luminoasa
Regiunea din galaxia Messier 101 unde a fost descoperită nova roșie de Ciprian Vîntdevară. Foto: Observatorul Astronomic din cadrul Muzeului „Vasile Pârvan” din Bârlad

„Poți să te muți pe altă planetă să vezi cum arată cerul din acel loc”

Observatorul Astronomic din Bârlad nu este singura instituție din România dedicată popularizării astronomiei care a făcut progrese în ultimii ani.

Planetariul din cadrul Complexului Astronomic Baia Mare a fost reabilitat în cadrul unui program de cooperare româno-ucrainean, printr-o finanțare de 530.000 de euro. 90% din bani au venit din partea Instrumentului european de vecinătate şi parteneriat (ENPI), iar restul de 10% a fost acoperit de statul român (5% de Consiliul Județean Maramureș, iar 5% de Guvern).

Numit „pl@NETour”, proiectul a început în urmă cu 2 ani la Baia Mare, cu scopul de a dezvolta potențialul

planetariul din baia mare
Planetariul din Baia Mare. Foto: infomm.ro

turistic al regiunilor Maramureș (România) și Transcarpatia (Ucraina) și de a atrage publicul spre astronomie, a explicat Ovidiu Ignat, managerul Complexului Astronomic din Baia Mare, în cadrul Sesiunii Naționale de Comunicări Științifice, organizată la jumătatea lunii mai la Bârlad.

Cu banii din proiect, planetariul a fost dotat cu un nou proiector optico-mecanic de ultimă generație care a costat 300.000 de euro (fostul aparat avea zeci de ani vechime), cu o imprimantă și computere. Sala de proiecție a fost și ea modernizată complet cu bani de la Consiliul Județean: s-au schimbat pardoseala, sistemele de ventilație, sistemul electric și cel audio, s-au dat jos lambriurile și s-au reparat pereții, iar în locul scaunelor vechi s-au montat fotolii fixe comode pentru public.

Planetariul modernizat a fost inaugurat pe 17 martie, iar acum poate fi vizitat de public. Aparatul poate proiecta în cupola domului emisfera nordică, cea sudică sau le poate arăta turiștilor cum va arăta cerul nopții peste 10.000 de ani.

„Poți să te muți pe altă planetă să vezi cum arată cerul din acel loc, ca de exemplu de pe Jupiter. M-aș bucura ca în foarte multe orașe din România să avem un astfel de aparat”, a arătat Ignat.

Hărți ale locurilor cu cer negru și pensiuni dotate cu telescoape

Tot în cadrul proiectului de cooperare transfrontalieră vor fi realizate hărți cu locuri fără poluare luminoasă (5 locuri din Maramureș și 5 din Transcarpatia), de unde se pot face observații astronomice. Cele 5 locuri vor fi alese astfel încât să se afle în apropierea unor pensiuni turistice: „Vom dota acele pensiuni cu telescoape iar oferta pensiunilor va deveni tot mai atractivă”. Hărțile cu punctele de observație vor fi tipărite în 2.000 de exemplare.

observatorul astronomic suceava
Proiecții de documentare 3D la Observatorul Astronomic Suceava. Foto: digi24.ro

Maria Velea, muzeograf la Planetariul din Bacău, a început din 2006 să meargă în școli și în licee pentru a susține prezentări pe teme de astronomie. Prezentările sunt însoțite de expoziții itinerante de astronomie care spun povestea Universului, de la spectaculoasele galaxii îndepărtate la lumina „invizibilă” (radiația ultravioletă, de exemplu).

„Panourile rămân pe un hol al școlii și timp de o săptămână pot fi vizionate gratuit de elevii acelei școli”, a povestit Velea.

Expozițiile itinerante au ajuns în școlile și în liceele din Bacău, dar și în satele și în comunele învecinate.

„Este această idee ca nu numai școala să vină la muzeu, dar și muzeul să meargă în școală”, a mai spus ea.

„La traversarea centurii de asteroizi, copiii au instinctul să prindă asteroizi”

Începând din acest an, Observatorul Astronomic din cadrul Universității „Ștefan cel Mare” Suceava are și o sală 3D, unde sunt proiectate documentare de astronomie.

„Publicul face parte efectiv din peisajul cosmic pe care îl vizualizăm. La traversarea centurii de asteroizi, copiii au instinctul să prindă asteorizi, [filmele – n.r.] sunt foarte bine făcute și impresia e că asteroizii trec pe lângă tine. Avem 14 filme documentare de astronomie și am anumite categorii de elevi care au fost la toate filmele și le-au vizionat. Am remarcat că sunt foarte fascinante și nu contează că ești la prima participare sau la a cincea”, a arătat Emil Turcu, muzeograf la Observatorul Astronomic Suceava.

observator astronomic din horodnic de jos
Observatorul Astronomic din Horodnic de Jos, Suceava. Foto: ziarulstiintelor.eu

Astronomia ajunge la sat: observator în curte, planetariu în șură

Dincolo de observatoarele astronomice și de planetariile statului, în România există și observatoare astronomice private, 17 la număr, înființate de astronomi amatori din fonduri proprii. Dacă unele nu permit accesul publicului, altele îi primesc pe vizitatorii curioși să observe cerul nopții.

Un astfel de observator privat a fost înființat în comuna Horodnic de Jos din județul Suceava de Dimitrie Olenici, fost angajat, acum pensionar, al Observatorului Astronomic și al Planetariului din cadrul Universității „Ștefan cel Mare” Suceava.

În toamna anului 2000, Dimitrie Olenici a început să își construiască un observator astronomic pe o mică insulă din heleșteul din spatele casei sale. A inaugurat construcția 6 ani mai târziu și și-a construit singur un telescop pe montură Dobson cu diametrul oglinzii de 25 de centimetri și distanța focală de 125 de centrimetri, folosindu-se de piese optice luate din comerț.

În 2008 s-a extins și a amenajat în șura nefolosită o sală unde a instalat un planetariu didactic Go To Ex 3, punând astfel bazele primului planetariu privat din România.

La Observatorul Astronomic din Horodnic de Jos se organizează seri de observații astronomice, inclusiv a curenților de meteori, proiecții de filme, spectacole de planetariu, concursuri pe teme astronomice și expoziții la care participă zeci de persoane din Horodnic și din împrejurimi. În timp, Dimitrie Olenici a adunat o bibliotecă de astronomie de aproape 1.000 de cărți și de reviste.

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturați-vă, cu un Like, comunității de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

Recomandările editorilor GreatNews:

Locuri de muncă în străinătate ca asistenți veterinari și șoferi de taxi sau de camion
Reduceri incredibile la tablete și huse la eMag
Cele mai bune glume despre Eurovision. Singurul site care îți arată rezultatele înainte de concurs