Mai multe păduri virgine de fag din România se regăsesc de astăzi pe Lista Patrimoniului Mondial (UNESCO).
Este vorba despre pădurile virgine de fag de la Izvoarele Nerei, Cheile Nerei-Beușnița, Domogled-Valea Cernei (Caraș Severin), Masivul Cozia, Lotrișor (Vâlcea), Codrul secular Șinca (Brașov), Codrul secular Slătioara (Suceava), Groșii Țibleșului și Strâmbu Băiuț (Maramureș).
Anunțul a fost făcut pe Faebook de senatorul USR Vlad Alexandrescu, fost ministrul al Culturii în Guvernul Cioloș, cel care a condus delegația română la cea de-a 41-a sesiune a Comitetului Patrimoniului Mondial de la Cracovia (Polonia).
„Deși propunerea IUCN fusese până în ultimul moment de amânare pentru obținerea de noi date („deferral”), am desfășurat pe parcursul celor cinci zile pe care le-am avut la dispoziție, împreună cu șefii de delagații ale țărilor implicate, o intensă activitate de lobby și mobilizare, astfel încât am reușit să-i convingem pe reprezentanții celor 21 de țări din Comitetul Patrimoniului Mondial să accepte înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial”, a scris senatorul pe rețeaua de socializare.
„O lovitură hotărâtoare dată tăierilor de păduri ilegale”
„Este o mare victorie pentru conservarea pădurilor de fag din România, o lovitură hotărâtoare dată tăierilor de păduri ilegale și un mare pas înainte către a obliga autoritățile românești la îmbunătățirea managementului pădurilor, un capitol neglijat sau supus de-a lungul anilor unor nenumărate abuzuri”, a mai arătat el.
Noua înscriere are un caracter în serie, transnațional și cuprinde 63 de componente în 12 țări. Este vorba de o extindere a poziției “Primeval Beech Forests of the Carpathians and the Ancient Beech Forests of Germany”, deținută până în prezent de Germania, Slovacia, Ucraina, sub numele modificat de „Ancient and Primeval Beech Forests of the Carpathians and Other Regions of Europe”.
Făgetele adăugate reprezintă un exemplu excepțional de păduri care nu au suferit nici o intervenție umană perturbatoare de-a lungul istoriei și stau mărturie pentru modelele și procesele ecologice cele mai complete și mai cuprinzătoare de specii pure și mixte de fagi europeni ce s-au dezvoltat în condiții diverse de mediu. Ele conțin un rezervor genetic important de fagi și multe specii asociate sau dependente de aceste habitate silvice, având o valoare unică sub aspect științific, educativ, ecoprotectiv și al biodiversității.
Vestea a fost salutată și de organizația de mediu WWF-România, care a militat în ultimii ani pentru protejarea pădurilor virgine din România: „Încheiem săptămâna cu o veste foarte bună: de azi, pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO se găsesc și pădurile virgine de fag de la Izvoarele Nerei, Cheile Nerei-Beușnița, Domogled-Valea Cernei (Caraș Severin), Masivul Cozia, Lotrișor (Vâlcea), Codrul secular Șinca (Brașov), Codrul secular Slătioara (Suceava), Groșii Țibleșului, Strâmbu Băiuț (Maramureș). Mulțumim tuturor celor care s-au implicat pentru a salva aceste păduri! Mulțumim societății civile, jurnaliștilor care au urmărit acest subiect, autorităților (Ministerul Apelor și Pădurilor – România, Regia Nationala a Padurilor – Romsilva) ICAS -Institutului de Cercetări și Amenajări Silvice și Greenpeace Romania”.
Pădurile virgine sunt ultimele ecosisteme forestiere în care natura supravieţuiește în forma sa pură, fără a fi afectată de intervenția omului. În pădurea virgină trăiesc arbori de toate vârstele, iar sub coroanele giganților de peste 500 de ani mișună peste 10.000 de specii de animale, toate într-o strânsă legătură firească.
Pădurile virgine din România sunt ecosisteme stabile, iar ele reprezintă 65% din pădurile virgine rămase pe continent (exceptând Rusia).
Dacă v-a plăcut acest articol, alăturați-vă, cu un Like, comunității de cititori de pe pagina noastră de Facebook.