În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, aproximativ șase milioane de persoane de toate vârstele au fost ucise din simplul motiv că erau evrei. Mulți dintre ei au fost duși în lagăre, din care doar foarte puțini au scăpat, dar perioada de acolo nu i-a oprit să viseze.
Într-un loc în care nu știa câte zile mai are de trăit, un băiețel a scris o piesă de teatru, care a fost descoperită recent de către o studentă.
Hanus Hachenburg a scris la vârsta de 13 ani o piesă de teatru numită „On a besoin d’un fantôme” („Avem nevoie de o fantomă”), o piesă de teatru pentru marionete despre un rege care ar vrea să gândească toată lumea ca el. În 1944, înainte de încheierea războiului, băiețelul a fost ucis.
La 60 de ani de la ineditul eveniment, o studentă de la Strasbourg a făcut descoperirea vieții sale în 2009, așa cum relatează cotidianul francez Le Figaro. Claire Audhuy speră ca în următoarea perioadă această piesă să fie introdusă în programa școlară și să devină cunoscută publicului larg.
Hanus Hachenburg a fost unul dintre cei 15.000 de copii evrei prizonieri în lagărul de concentrare, iar piesa a apărut în „Vedem”, o revistă clandestină realizată de un grup din care făceau parte micuţii condamnaţi.
Editura Rodéo d’âme este cea care a publicat piesa, după 70 de ani, într-un volum prefaţat de George Brady, care a scăpat din lagărul nazist de la Terezin, unde fusese deportat împreună cu Hanus Hachenburg, care a fost ucis în 1944 la Auschwitz–Birkenau. Cartea cuprinde documente în facsimil, desene din ghetou, dar şi câteva poezii scrise de adolescentul care avea, în 1943, 13 ani.
Dacă v-a plăcut acest articol, alăturați-vă, cu un Like, comunității de cititori de pe pagina noastră de Facebook.
