Când era bebeluș, tatăl său a vrut să îl vândă unui francez, însă înțelegerea a picat în momentul în care părintele a cerut prea mulți bani pentru fiul său. La doar câteva luni a ajuns în leagănul din Orăștie, iar mai târziu a fost transferat la căminul Vidra. „Am stat la ai mei până am împlinit 10 luni, după care m-au dat la stat”, povestește tânărul căruia i se spune Ne-Yo. Acum, la 25 de ani, după ce a trecut prin mai multe orfelinate de-a lungul vieții, este independent: locuiește în chirie cu un prieten și lucrează la Fabrica de mozaic de la marginea Bucureștiului.

Înființată în 2012 cu ajutorul fondurilor europene de Fundația Dezvoltarea Popoarelor, întreprinderea socială „Fabrica de mozaic” din Popești-Leordeni a avut de la bun început scopul de a crea locuri de muncă pentru tinerii dezavantajați.

Ne-Yo lucrează de 2 ani în această fabrică, angajat cu carte de muncă. „Îmi place că e treabă, că ai mereu ceva de făcut, că nu stai. Îmi place să construiesc, să fac eu ceva cu propriile mâini”, spune el.

„Fabrica s-a deschis din dorința de a oferi loc de muncă pentru tinerii dezavantajați. Sunt tineri pe care îi cunoșteam de când erau copii”, povestește Simona Carobene, inițiatoarea proiectului „Fabrica de mozaic”.

Originară din Italia, Simona locuiește în România de mai mulți ani. Inițial, a lucrat cu tineri și copii dezavantajați în cadrul Fundației Dezvoltarea Popoarelor, iar acum administrează Fabrica de mozaic.

La înființarea fabricii, dorința sa cea mai mare era ca tinerii vulnerabili care urmau să lucreze acolo să facă o „muncă adevărată”, iar firma să devină una profitabilă, un jucător puternic pe piața liberă. Când vine vorba de tinerii dezavantajați, tendința – atât în România, cât și în Italia – este ca ei să fie implicați în munci destul de simple, cum ar fi, de exemplu, realizarea felicitărilor de Crăciun, explică ea.

fabrica de mozaic
Foto: Andreea Dogar

Însă Fabrica de mozaic este o fabrică adevărată unde munca nu este grea, dar nici foarte simplă. Pentru a fi sustenabilă în timp, Fabrica de mozaic a intrat într-un parteneriat cu o firmă importantă din domeniul construcțiilor care o ajută cu distribuția și comercializarea mozaicului, dar și cu sfaturi privind investițiile, riscurile și folosirea resurselor.

„Nu e ușor deloc. Pentru orice întreprindere, mai ales în aceste momente de criză, este greu. Piața construcțiilor, în acest moment, e un pic blocată. Fiind un pic în criză, tendința e să se construiască mai puțin, iar licitațiile să se facă la prețuri cât mai mici posibile”, spune Simona.

La scurt timp după ce Fabrica de mozaic a fost inaugurată în luna mai 2012, s-au blocat fondurile europene. La acea dată, administratorul a investit personal în fabrică pentru ca aceasta să își poată continua activitatea.

Fabrica nu a ajuns încă profitabilă, însă cifra de afaceri a crescut în ultimul an, ajungând la 105.000 de lei în 2014: „Nu e o cifră enormă, dar față de alte întreprinderi sociale din România e mai mare”.

Potrivit acesteia, pentru întreprinderile sociale din România, cifra de afaceri medie este de 40.000 – 60.000 de lei pe an. „Creștem încet. La sfârșitul anului 2016 vom atinge obiectivele de sustenabilitate”, spune Simona, și completează că de la anul se așteaptă să aibă o cifră de afaceri de 200.000 de lei.

fabrica de mozaic
Foto: Andreea Dogar

În prezent, noțiunea de „economie socială” (un tip de economie care nu urmărește distribuirea profitului între acționari, ci spre diverse scopuri sociale precum crearea de noi locuri de muncă pentru cei dezavatajați) devine tot mai cunoscută în România. În cadrul unui nou proiect finanțat din fonduri europene, Fundația Dezvoltarea Popoarelor va înființa în acest an alte întreprinderi care vor angaja persoane vulnerabile: o fabrică de pavele în județul Arad și o firmă care desfășoară servicii de curățenie în județul Dâmbovița.

La ora actuală, la Fabrica de mozaic din Popești-Leordeni lucrează 3 tineri dezavantajați care au contract de muncă și 8 tineri care au bursă de inserție. Toți au vârste cuprinse între 20 și 27 de ani. Cei angajați cu carte de muncă lucrează, de regulă, 7 ore timp de 4 zile pe săptămână. Simona spera ca, de la anul, numărul celor angajați cu carte de muncă să crească la 6.

„Când devin angajați, regula noastră este [ca plata – n.r.] să fie peste salariul minim. Pentru noi, demnitatea muncii e importantă. Noi oferim un pic peste salariul minim pentru un contract part time”, explică Simona.

„Cei trei tineri angajați sunt profesioniști reali. Au învățat, își merită salariul. Noi suntem foarte mândri de ei”, mai spune ea.

fabrica de mozaic
Foto: Andreea Dogar

Bursele de inserție sunt un fel de stagiu pentru începători. Ele se adresează tinerilor dezavantajați care nu au apucat să lucreze până acum și celor care nu s-ar descurca fără ajutor pe piața muncii din cauza educației precare. Beneficiarii burselor muncesc 6-7 ore pe zi timp de două zile pe săptămână și primesc 250 de lei pe lună pentru munca depusă.

„Ei nu au avut șansa de a munci anterior. Bursa de inserție este o șansă de a munci, reprezintă o adaptare la ceea ce vor avea de făcut la locul de muncă. Ei vor trebui să meargă la locul de muncă, să învețe să relaționeze cu colegii, să învețe etapele unui flux tehnologic. Pentru noi, par niște lucruri banale, dar pentru o persoană care nu a fost învățată să stea 4-6 ore de muncă într-un loc nu sunt”, spune Carmen Andreșoi, managerul noului proiect al Fundației Dezvoltarea Popoarelor.

„E și o alegere a lor, e un parcurs de ambele părți. Depinde foarte mult de acești tineri, cât sunt dispuși să învețe și să investească în acest parcurs. E nevoie de dezvoltarea unor abilități de viață independentă”, continuă managerul.

La Fabrica de mozaic lucrează în prezent 8 bursieri. „Din acești 8 bursieri, eu în acest moment sunt sigură de unul că vom face contract cu el. Facem burse de inserție și vedem cine se potrivește. Săptămâna trecută am întâlnit un tânăr pe stradă și i-am oferit loc de inserție, dar el mi-a zis „Nu, eu vreau să stau pe stradă””, explică Simona.

„Am și greșit în integrare, au venit tineri cu care nu am putut lucra”, mai spune ea, și complează că este nevoie ca tinerii să își dezvolte o serie de abilități, ca de exemplu capacitatea de atenție și punctualitatea.

fabrica de mozaic
Foto: Andreea Dogar

În prezent, produsele Fabricii de mozaic se vând în Cluj, Oradea, Sibiu, Craiova, Bacău, București, dar și în străinătate. În curând vor ajunge și în Tadjikistan, printr-un distribuitor din județul Timiș.

Mozaicurile realizate de tinerii angajați ai fabricii împodobesc acum hoteluri și restaurante celebre din București, precum și clădiri de birouri. Mozaicurile pot fi personalizate în funcție de dorința clientului: „Cele mai multe comenzi sunt combinații de culori vesele și pastelate, motive tradiționale românești sau personaje din desene animate. Putem face și ceva autentic, suntem atenți la tradiție și la culorile din România. Vom face și modele mai artistice, pentru piscine, pentru pensiuni rustice, pentru hoteluri”.

„Suntem mulțumiți că, în tot acest context economic, nu foarte favorabil, am reușit să producem până acum peste 10.500 de mp de mozaic. Ceea ce este cel mai îmbucurător pentru noi este faptul că economia socială a devenit un concept care prinde contur consistent în România”, arată ea.

Pentru 2015, și-a propus să ajungă la o producție medie lunară de 1.200 de mp de mozaic.

Simona spune că, în viitor, Fabrica de mozaic va investi în publicitate, în special online, și în marketing: „Cu acest nou proiect sperăm să ne dezvoltăm și partea aceasta de marketing și de publicitate. Nu suntem prea cunoscuți, deși nu multe întreprinderi din România au utilaje cum are Mozaicul. Dorim să fim cunoscuți ca o întreprindere care produce mozaic de calitate, nu ca o întreprindere cu persoane aflate în dificultate”.

În ultimul an, fabrica a primit sponsorizări de la firme din Italia, iar banii au fost investiți: „Ne-am gândit să investim în utilaje, nu să ținem banii, chiar dacă e criză. Cu sponsorizările din Italia am cumpărat mașini noi”.

fabrica de mozaic
Foto: Andreea Dogar

Noul proiect, care a demarat pe 15 octombrie 2014, este implementat tot de Fundația Dezvoltarea Popoarelor, plecând de la experiența Fabricii de mozaic. Astfel, cu ajutorul fondurilor europene, fundația va înființa două noi întreprinderi sociale. În orașul Sântana din județul Arad se va construi o fabrică de pavele, iar în comuna Cojasca din județul Dâmbovița va fi înființată o firmă ce va oferi servicii de curățenie.

În cadrul aceluiași proiect, care are finanțare europeană timp de un an, alte două întreprinderi sociale mai vechi vor fi dezvoltate: Fabrica de mozaic din Popești-Leordeni și fabrica de produse artizanale din Cluj (aceasta din urmă va dezvolta și servicii de curățenie).

În total, 120 de persoane care au probleme reale de integrare pe piața muncii (oameni din familii cu mulți copii, romi, persoane care suferă de boli profesionale, tineri ce au părăsit sistemul instituționalizat, persoane cu dizabilități) vor face stagii de inserție și vor fi consiliați. La final, din cei 120 vor fi selectați 14 oameni care vor fi angajați.

fabrica de mozaic
Foto: Andreea Dogar

„Ne dorim ca până la finalul proiectului să creăm 24 de locuri de muncă noi, din care 14 pentru persoanele vulnerabile”, menționează Carmen.

Noile slujbe le pot oferi tinerilor independență, așa cum s-a întâmplat în cazul angajaților Fabricii de mozaic din Popești-Leordeni care proveau din sistemul instituționalizat: au reușit să se desprindă de trecut, iar acum reușesc să se întrețină și să locuiască în chirie.

„Stau în chirie pe piața liberă. Vorbim despre niște tineri care trăiesc o viață normală, ca toți ceilalți”, spune Carmen.

Noul proiect, care poartă numele de „SuccES Întreprinderi sustenabile pentru incluziune”, are valoarea totală de 2,4 milioane de lei, fiind cofinanțat din Fondul Social European.

Carmen speră că noile afaceri sociale vor ajunge să se autosusțină: „Mozaicul ne-a arătat că se poate. Dorim ca întreprinderile sociale să devină sustenabile. Sperăm să creștem și să multiplicăm locurile de muncă pentru persoanele aflate în dicicultate”.

„Conceptul de economie socială prinde avânt în România. Ceea ce noi am învățat trebuie să dăm mai departe”, conchide ea.

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturați-vă, cu un Like, comunității de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

Jurnalist GreatNews, lucrez în presa centrală din 2008 și am scris pentru publicații precum Yahoo News România, ziarul „Evenimentul Zilei”, site-ul turism.evz.ro sau revista „National Geographic România”. Scriu cu plăcere reportaje și portrete pe care le ilustrez adesea cu fotografii și cred că baza meseriei de jurnalist stă în munca de teren și în discuțiile cu oamenii. Mă interesează în special temele sociale, drepturile omului, egalitatea de șanse, diversitatea culturală și domenii precum știința și turismul.