După abdicarea din 30 decembrie 1947, trenul care îl scotea din ţară pe exilatul rege Mihai I facea ultima oprire pe pământ românesc la Săvârşin. Comuna arădeană este gazda unui superb castel, reşedinţa favorită a suveranului.
Comuna Săvârşin se află pe DN7, la circa 85 de kilometri de Arad şi Deva, la poalele munţilor Metaliferi. Aşezarea cu aproape 3.300 de locuitori este cunoscută pentru castelul de aici, situat îîn mijlocul unui superb parc dendrologic, relatează agerpres.ro.
Primarul din comună, Ioan Vodicean, este atât de cuprins de „spiritul” regal încât s-a autointitulat „primarul Regelui”.
Potrivit edilului, prima menţiune a numelui de Zawasyn apare în anul 1479, într-o transcripţie de cancelarie a unui notar regal. După încetarea definitivă a stăpânirii otomane (1699), în această zonă a fost înfiinţat un oficiu salin, iar după 1718, an în care Banatul a fost anexat Imperiului austro-ungar, localitatea care peste ani se va numi Săvârşin a primit rangul de târg (oppidum), datorită dezvoltării economice şi a creşterii numărului de locuitori.
La mijlocul secolului al XVIII -lea, în centrul domeniului pe care se află în prezent Castelul Regal, se afla o clădire construită în stil baroc occidental (datând de la 1680), care aparţinea aşa-zisului ‘domn de pământ’, pe nume Edelspacher. Acesta, căruia Săvârşinul şi alte trei localităţi i-au fost donate de către Împărăteasa Maria Tereza, a vândut domeniul unei mici familii de nobili maghiari, capul acestei familii, Andras Forray fiind pe atunci prim-comite al Comitatului Arad.
De menţionat că localitatea primeşte în anul 1760 numele de Soborszin (de la cuvântele maghiare soo – sare, bor – vin, szin – şopron).
După ce la începutul lunii noiembrie a anului 1784 a fost incendiat de către coloana răsculaţilor conduşi de Horia, Cloşca şi Crişan, trebuind refăcut din temelii, castelul a avut diverşi proprietari, ajungând în anul 1858 în proprietatea lui Leopold Nadasdy, acesta fiind cel care a reconstruit castelul în forma lui actuală, în anul 1860.
Acelaşi Leopold Nadasdy a construit un ingenios sistem de reţele subterane de colectare a apei freatice şi a izvoarelor subterane şi a adus un specialist căruia i-a comandat reamenajarea parcului, lucrare finalizată în anul 1876, domeniul având pe atunci circa 500 hectare, în mare parte fiind vorba de teren împădurit.
În 1941, în urma unui schimb de proprietăţi, Castelul ajunge în proprietatea familiei Mocioni – Stârcea, care a a pregătit Castelul pentru ‘week-enduri de Coroană’, pentru ca în anul 1943 castelul să intre în proprietatea lui Mihai I de România, pe atunci Regele României.
Castelul de la Săvârşin, în comunism
După naţionalizare, Castelul de la Săvârşin a fost, pe rând, spital de boli interne, sanatoriu TBC şi sanatoriu de boli nervoase, iar în anul 1967, Nicolae Ceauşescu a decis transformarea Castelului de la Săvârşin în Casă de oaspeţi – reşedinţă pentru şefi de stat, alocând peste 50 milioane lei în vederea executării unor ample lucrări de reparaţii capitale.
Însă, cu toate aceste mari cheltuieli de investiţii şi cu toate că de-a lungul anilor au fost alocate sume importante pentru întreţinerea curentă, Ceauşescu nu a vizitat Castelul decât de două ori, în anii 1969 şi 1979.
Castelul, după 1990
Din anul 1990, Castelul de la Săvârşin, împreună cu parcul înconjurător având o suprafaţă totală de cca 16 ha, a trecut în administrarea RAPPS – Sucursala Olăneşti, regia făcând tot ceea ce a putut pentru a-l întreţine.
După Revoluţie, Castelul de la Săvârşin a devenit una dintre cele mai interesante atracţii turistice ale judeţului Arad. În acea perioadă, cei care, mai mult sau mai puţin excentrici, doreau să petreacă o noapte în dormitorul familiei Ceauşescu, de pildă, puteau să o facă, Castelul oferind condiţii excelente de cazare în cele şapte garsoniere şi trei apartamente de care dispunea, putând fi organizate şi mese festive.
Din anul 2001, după retrocedarea către Regele Mihai I, Castelul de la Săvârşin nu mai poate fi vizitat de turişti, ci doar admirat de la distanţă. Totuşi, cu anumite ocazii, porţile Domeniului Regal se deschid larg şi astfel frumosul edificiu poate fi văzut mai de aproape.
Sărbători de iarnă la Săvârşin
Familia Regală şi-a făcut un obcei din a petrece sărbătorile de iarnă la Săvârşin. Cu acest prilej, familia este vizitată de grupuri de colindători, printre care şi celebrii Dubaşi din Săvârşin. În prima zi de Crăciun, familia regală participă la slujba religioasă oficiată în biserica ortodoxă din localitate. Un alt obicei de Crăciun al familiei regale este oferirea de daruri familiilor sărace din comună.
O altă ocazie cu care porţile Castelului se deschid este festivitatea de premiere a Festivalului naţional de literatură ‘Dorel Sibii’, care se desfăşoară anual la Săvârşin, de obicei în prima parte a lunii septembrie.
Dacă v-a plăcut acest articol, alăturați-vă, cu un Like, comunității de cititori de pe pagina noastră de Facebook.
