Cadoul de Crăciun, în funcție de impozit. Ce au primit angajații pe post de primă de sărbători

Companiile din România au preferat să acorde și în 2014 beneficii în bani și în natură cu ocazia sărbătorilor de iarnă, însă tipul acestora a variat în funcție de impozitele și contribuțiile pe care angajatorii au fost sau nu dispuși să le plătească.

„Este evident că beneficiile în natură sunt cea mai des aleasă variantă de către organizații, deoarece cu ocazia Crăciunului acestea au posibilitatea de a acorda un tip de beneficiu în natură nesupus impozitului pe venit și contribuțiilor sociale. Este vorba despre cadourile oferite de angajatori în bani și în natură, în beneficiul copiilor minori ai angajaților, în limita a 150 de lei”, a explicat Maria Cojocariu, payroll manager al companiei de externalizare și consultanță Accace România.

Potrivit Mariei Cojocariu, companiile au putut opta, adițional, și pentru tichete cadou, “o opțiune minim taxabilă”, acestea fiind supuse doar impozitului pe venit.

“Celelalte beneficii în natură se supun tuturor contribuțiilor sociale și impozitului pe venit, astfel că nu reprezintă o variantă atractivă pentru nici una dintre părți – angajat sau angajator”, a adăugat Cojocariu.

Cadourile în bani aduc cele mai mari costuri

Când vine vorba de beneficiile în bani, acestea se traduc în bonusuri sau prime și sunt supuse impozitului pe venit și contribuțiilor sociale obligatorii, atât la angajat cât și la angajator, astfel că generează cele mai mari costuri dintre cele două categorii.

„Un alt aspect important este identificarea nivelului de satisfacție adus de fiecare dintre cele două categorii de beneficii în rândul angajaților. Întâlnim din ce în ce mai des organizații care sunt atente la nivelul de satisfacție pe care beneficiile oferite angajaților îl aduc, mai degrabă decât să abordeze principiul oferirii unui singur tip de beneficiu tuturor angajaților”, a adăugat Maria Cojocariu.

Astfel, în companiile puternic tehnologizate, unde sistemele de HR permit, se organizează campanii prin care angajații pot alege dintr-o listă de beneficii propuse de către companie, pe acela pe care și-l doresc cel mai mult. În baza rezultatelor, compania ia o decizie, luând în considerare cel mai votat beneficiu.

Într-o situație ideală, avantajele în natură s-ar acorda nominal, în funcție de rezultatele chestionarelor folosite în procesul de mai sus, ținând cont de așteptările și preferințele fiecărui angajat, bineînțeles respectând bugetul alocat de organizație pentru această activitate. Această practică ar garanta un nivel de satisfacție de 100% în rândul angajaților și un nivel de implicare a acestora la fel de ridicat, potrivit reprezentanților Accace România.

„În realitate însa, identificarea nevoilor la un nivel atât de detaliat este foarte greu de realizat și necesită timp și energie din partea tuturor. Dificultatea logistică, alături de costul ridicat generat de o astfel de evaluare, nu face din această propunere o soluție eficientă sau preferată de angajatori, de aceea ei aleg să rămână la modelele clasice de beneficii”, a mai spus Maria Cojocariu.