Într-un interviu oferit GreatNews, cercetătoarea Anca Botezatu de la Institutul de Virusologie „Stefan S. Nicolau” al Academiei Române a răspuns la mai multe întrebări care ne îngrijorează în acest moment pe mulți dintre noi: când se va termina pandemia, cum oprim noile mutații ale coronavirusului, va putea virusul să fie eradicat vreodată, vom ajunge să ne imunizăm periodic împotriva SARS-CoV-2 sau acesta își va pierde din virulență și nu va mai face la fel de multe victime?
Specializată în genetică și în virusologie, Anca Botezatu face parte din Departamentul de Virusologie Moleculară al institutului și s-a ocupat în ultimul an și de secvențierea genomului noului coronavirus (SARS-CoV-2).
După cum spune virusologul, nu există alte căi de a lupta împotriva virusului decât vaccinarea și respectarea restricțiilor, de la purtarea măștilor la distanțarea socială: „Toți trebuie să înțelegem. Nu facem asta numai pentru a ne proteja pe noi și familia noastră. Facem asta ca să îi protejăm și pe ceilalți și să ne protejăm, în definitiv, ca specie. Pentru că specia umană, în momentul ăsta, trece prin niște încercări în această pandemie.”
GreatNews: Cum putem să oprim mutațiile coronavirusului?
Anca Botezatu: Pentru a limita mutațiile ar trebui să limităm transmiterea virusului extraordinar de mult. Virusul ar trebui să nu se mai răspândească în populație. Acest lucru este destul de greu de făcut pentru că se poate realiza prin restricții și oamenii deja au obosit și nu mai suportă restricții. Deci cum s-ar putea limita? Bineînțeles, prin binecunoscutele restricții de circulație, purtatul măștii, dezinfecție. Numai că pentru a opri cu adevărat răspândirea ar înseamna să stăm într-un lockdown prelungit nu numai noi, ci tot Globul, iar acest lucru este imposibil. Deci nu vom putea opri răspândirea virusului, nu vom putea opri apariția mutațiilor, asta este clar.
Mai aveam această posibilitate, care este vaccinarea. Vaccinarea ar trebui să meargă oarecum în paralel cu restricțiile pentru că dacă noi vaccinăm, dar restricțiile sunt relativ ușoare, atunci virusul din nou se răspândește, din nou acumulează mutații și noi rămânem în spate cu vaccinul. Vaccinul nu mai face față la noile mutații, deci imunitatea acumulată nu va mai fi utilă pentru că s-a schimbat virusul, s-a schimbat varianta circulantă și o luăm de la capăt.
Deci cumva, noi în momentul ăsta suntem în situația în care am avut valurile precedente care au fost cu anumite variante virale. La noi în țară a fost una caracteristică tipică României și care a dominat lunile noiembrie, decembrie și până în ianuarie a fost detectată. Este o variantă pe care am găsit-o și noi prin secvențiere și a fost dominantă. Practic valul doi a fost determinat de varianta aceasta caracteristică regiunii României, fiind raportată de mai multe instituții care au făcut secvențiere în țara noastră: Cantacuzino, Balș, și noi.
Acum, această variantă tinde să fie înlocuită la noi în țară de tulpina britanică și aici intervine problema. Aceste vaccinuri care au fost realizate, și au fost realizate cu variantele de la începutul epidemiei, și sunt eficiente pe un număr larg de variante, inclusiv se pare și pe varianta din Marea Britanie, dar celelalte variante apărute, cum sunt cele din Africa de Sud sau din Brazilia, pun la încercare aceste vaccinuri deoarece eficiența lor scade și acest lucru nu este bun pentru că trebuie pregătite alte vaccinuri pentru aceste variante. Pentru că suntem în urma lui (a virusului – n.r.).
Deci, pentru a opri răspândirea, în momentul de față cele mai sigure arme sunt vaccinarea și aplicarea restricțiilor. Dar cumva aceste lucruri trebuie făcute în paralel. Pentru că dacă nu sunt făcute în paralel și restricțiile sunt ușoare, se face doar vaccinare, nu este de-ajuns. În general, nu vom putea opri ca acest virus să sufere mutații, pe termen scurt. Va trebui să fim tot timpul pregătiți cu vaccinuri reînnoite, și populația să fie vaccinată într-o anumită perioadă de timp.
Deci nu credeți că SARS-CoV-2 va fi eradicat?
Virusul nu poate fi eradicat. Singurul virus eradicat de pe Terra de către om, prin vaccinare, a fost virusul variolic. Virusul variolic a chinuit omenirea de-a lungul mileniilor și a provocat foarte multe decese. În secolul XX s-a luat o decizie la nivel global să se facă vaccinarea masivă a populației, astfel că până în 1980 virusul variolic a dispărut, el mai fiind menținut în niște probe rămase în America, la Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor, și în Rusia, la Vector, un centru de cercetări pentru boli infecțioase.
Dar a putut fi eradicat pentru că virusul variolic infecta doar specia umană și infecția era pe termen scurt, nu era cronică, nu se croniciza, imunitatea dată de acest virus era pe termen lung, pe viață. Apoi, existența acestui vaccin cu eficacitate înaltă a putut duce la această eradicare.
Virusurile corona sunt virusuri care infectează un număr mare de specii. Ei se leagă de receptorul de conversie a angiotensinei, care la mamifere este foarte bine conservat. Ce înseamnă lucrul ăsta? Înseamnă că nu diferă structural foarte mult între specii. Și nefiind foarte diferit structural, atunci virusurile corona se pot lega, cu diverse afinități, la diverse specii. Și pot sări, cum s-a întâmplat și acum, de la o specie la cealaltă.
Deci nu avem o singură gazdă. Există o multitudine de gazde pentru virusurile acestea. Chiar dacă noi încercăm să vaccinăm, o dată noi avem această problemă că avem mutații. Vă dați seama, dacă noi scriem un text de vreo sută de ori, la un moment dat vom obosi și vom avea greșeli. Aceasta e mutația. La un moment dat ne vom corecta, vom corecta greșelile, dar vom obosi și până la urmă vom renunța și aceste greșeli vor persista. Așa se întâmplă și în replicarea virusului corona. Sunt corectate acele greșeli, pentru că are o enzimă de corecție, dar la un moment dat acest lucru scapă de sub control. Cu cât se replică mai mult, cu atât sunt mai multe gazde.
În afară de apariția acestor mutații, el mai are și o altă caracteristică. El se poate recombina. ARN-ul viral genomic pentru SARS-CoV-2 are posibilitatea să se recombine. Să vă dau un exemplu. Dacă o anumită persoană, ceea ce s-a și întâmplat în Brazilia, este infectată cu o variantă, și în același timp mai ia și altă variată virală, deci face o coinfecție, cu două variante, există posibilitatea să se producă o recombinare genetică și să ia naștere o altă variantă, cu alte caracteristici și alte trăsături. Virusurile acestea sunt niște virusuri instabile și mult mai dificil de controlat.
D-asta nu poate fi eradicat: există rezervor în natură, infectează mai multe gazde, și întotdeauna vor fi surse naturale.
Dar să nu uităm. Secolul XXI este secolul coronavirusurilor. Avem în 2003 SARS-CoV-1 care a izbucnit în China, avem în 2013 MERS, care a izbucnit în Arabia Saudită, și care a provenit de la cămile, prin consumul de lapte și probabil carne de cămilă. A trecut la om, dar încă nu a avut capacitatea să se adapteze la fel de bine, deși au mai fost niște epidemii chiar în ianuarie 2020 ale virusului MERS.
Și am ajuns în 2019 când SARS-CoV-2 s-a adaptat foarte bine la specia umană.
Am putea să încetinim răspândirea virusului prin vaccinare?
Da, este foarte important ca lumea să se vaccineze masiv. Ceea ce se întâmplă este că la noi în țară se vede dorința de vaccinare. Acum e și capacitatea fabricilor și a companiilor de a produce aceste vaccinuri și de a putea să satisfacă cererea. Bineînțeles, cu cât o să continuăm să încercăm să controlăm această pandemie o să apară și alte vaccinuri și probabil o să fie mult mai ușor.
Rămâne o problemă a statelor defavorizate, care încă nu au acces la vaccinare. Și dacă vaccinarea nu se va face la același nivel pe tot Globul nu este bine pentru că în statele acelea defavorizate unde nu vor avea cu ce să-i imunizeze există posibilitatea să apară alte variante și pe urmă să o luăm de la capăt.
Da, vaccinarea este o soluție pentru stoparea pandemiei. Și soluția este să ajungem să fim înaintea lui. Adică practic să dezvoltăm vaccinuri eficiente care să îl împiedice să se răspândească atât de mult în populație și să se extindă atât de mult.
Și atunci am putea reveni la un normal.
Da, este o țintă destul de greu de atins în contextul variantelor nou apărute, braziliană și din Africa de Sud. Momentan încă ne luptăm. Ne imunizăm pentru celelalte, dar sunt câteva variante care sunt problematice.
Acum o săptămână sau două cei din Marea Britanie au găsit o variantă care era o combinație între tulpina britanică și cea din Africa de Sud. Franța a anunțat existența unei noi variante în regiunea Bretania.
Atâta timp cât virusul este lăsat liber, vor apărea și noi variante, lupta va continua.
Credeți că se va ajunge la o imunizare anuală, că se vor face noi vaccinuri?
Da, va exista o imunizare periodică, probabil anuală. Probabil, dacă există o capacitate mai bună de producție a vaccinurilor și de imunizare, deși nu cred că se poate face chiar la mai puțin de un an această imunizare.
Dar cel puțin în următorii ani, până se va putea opri pandemia, va exista această vaccinare periodică. Este chiar de dorit. Până vom observa că se oprește răspândirea și nu mai apar noi variante îngrijorătoare, care să scape atât de răspunsul imun al celor care au trecut prin boală, cât și al celor imunizați prin vaccinare.
În Brazilia, în Manaus, au avut o imunizare naturală de 76% și practic atinseseră acea imunitate de turmă. Deci oarecum oamenii din acea regiune era asigurați că s-a realizat un echilibru și că nu vor mai face. Apariția tulpinii braziliene a făcut ca toată populația să fie din nou expusă, să fie un număr foarte mare de cazuri și să fie din nou depășiți de situație și să fie iarăși persoane care au decedat pentru că anticorpii pe care îi aveau de la variantele precedente cu care fuseseră infectați nu au făcut față variantei braziliene. Deci (varianta – n.r.) a scăpat de răspunsul imun.
Există o mutație care este comună pentru Africa de Sud și Brazilia și care determină această evadarea față de răspunsul imun. Și a mai fost întâlnită această mutație și în regiunea New York, la o variantă descoperită acolo. Mutația E484K determină aceste probleme.
AICI găsiți un articol care descrie caracteristicile noilor tulpini
Ca și idee, proteina S (proteina-țepușă – n.r.) la varianta britanică a ajuns până la 11 modificări ale aminoacizilor față de variantele circulante înainte, care aveau între 2 și 4. Deci a trecut practic prin foarte multe gazde.
Anticorpii se concentrează de obicei asupra mai multor componente ale virusului. Când virusul intră în celulele din tractul aerian, pe nazofaringe, el trebuie să fie foarte rapid identificat de anticorpi ca să fie blocat. Și anticorpii se leagă de proteina S asemănător cum cheia intră într-un lacăt, cheia fiind proteina Spike (proteina-țepușă – n.r.), și lacătul fiind anticorpul. Și există o potrivire perfectă când nu există foarte multe mutații care să-i schimbe structura proteinei S, deci a cheii. Dacă sunt foarte multe mutații, structura moleculară se modifică și nu se mai potrivește în lacătul respectiv care este anticorpul.
Mutația unui aminoacid în regiunea 400 a proteinei poate determina niște modificări de conformație ca să nu mai fie recunoscută proteina Spike de anticorpi. Există regiuni care sunt recunoscute de anticorpi, se numesc epitopi. Epitopii aceștia, dacă se modifică prin modificarea aminoacizilor, nu mai sunt recunoscuți de către anticorpi. În general, în zona aceasta între 400 și 600, sunt mutațiile din domeniul de legare și afectează legarea de anticorpi.
Câți ani credeți că ar mai putea dura pandemia?
Este foarte greu de apreciat acest lucru, pentru că nu avem de unde să știm ce se întâmplă. Pe de-o parte, se fac secvențieri, dar se fac într-un număr limitat. Depinde de capacitatea țării. Dacă ne gândim la Marea Britanie, la America, probabil că țările acestea secvențiază mult mai mult și pot să-și facă o imagine mult mai clară asupra procentului în care noile variante circulă la ei în țară față de vechile variante.
Pe de altă parte, alte țări nu secvențiază deloc, deci acolo nu avem cunoștință despre ce circulă și cât circulă.
Dacă ne luăm după rata de vaccinare, cu toate că noi în Europa stăm destul de bine ca rată de vaccinare, dacă considerăm doar acest parametru și citez Bloomberg, ar înseamna că în aproximativ 2 ani la noi în țară s-ar putea stopa epidemia. Dacă ne gândim numai la vaccin și la faptul că persoanele vor dori să se vaccineze, ei aproximează că acest lucru ar durea vreo 2 ani. Acest lucru nu ia în considerare apariția de noi variante care s-ar putea să nu fie neutralizate nici de cei vaccinați și nici de cei imunizați prin trecerea prin boală.
Așa că este foarte greu de apreciat. Să sperăm totuși că reușim să imunizăm prin vaccinare mai repede decât se transmite acest virus.
Este greu, dar nu trebuie să disperăm. Trebuie să luptăm și să ne vaccinăm, să păstrăm restricțiile cât ne este cu putință. Toți trebuie să înțelegem. Nu facem asta numai pentru a ne proteja pe noi și familia noastră. Facem asta ca să îi protejăm și pe ceilalți și să ne protejăm, în definitiv, ca specie. Pentru că specia umană, în momentul ăsta, trece prin niște încercări în această pandemie.
Bineînțeles, ca de fiecare dată orice specie se adaptează, dar această adaptare se face în timp și nu trebuie să uităm acest lucru. Și trebuie să facem tot ce ne stă în putință ca să oprim răspândirea virusului și să avem această răbdare și înțelegere. Alte căi nu sunt: vaccinarea și păstrarea normelor impuse de fiecare stat în parte.
Mai există și un alt aspect. Fiecare variantă vine cu caracteristicile sale. Eu cred că în momentul acesta s-ar putea spune că varianta B.1.1.7 din Marea Britanie este de fapt o nouă tulpină. Încă nu s-au pus de comun acord cercetătorii la nivel mondial, dar a fost publicat un articol săptămâna trecută, de către cei din Marea Britanie, și au observat că mortalitatea crește la 4% față de celelalte variante care aveau 2,1%. Și cauzează mai multe cazuri severe, deci cazurile sunt un pic mai complicate. Modificându-se aceste aspecte, nu numai mutațiile apărute și numărul lor, ci și modificarea acestor date legate de simptomatologie și de mortalitate, se poate clasifica o nouă variantă ca fiind tulpină.
Este important pentru că nu poți ști dacă ai scăpat de una din variante și ai trecut prin boală dacă mai faci din nou ce se întâmplă cu tine. Poate să fie la fel de bine sau poate să nu fie bine. Nu se știe. D-asta este bine și oamenii care au trecut prin boală să fie vaccinați, ca să aibă un număr cât mai mare de anticorpi, și să reziste cât mai bine.
Vaccinarea oricum va rămâne singura opțiune pentru viitor pentru a putea să ne ferim de această boală. Că o putem face (boala – n.r.) o dată, de două ori, de trei ori, iar a patra oară să nu mai reușim să scăpăm. Deși, în mod corect, corpul ar trebui să se adapteze, dar nu avem aceste date până în acest moment – că s-ar adapta. Nu se știu.
Ar putea scădea virulența acestui virus în timp, astfel încât să nu mai fie așa mortal?
Ar fi ideal dacă el ar suferi niște mutații care să nu-l mai facă așa de virulent și acea tulpină ar deveni dominantă și nu ar mai produce o mortalitate atât de mare. Dar voiam să vă spun un aspect și este o părere personală. În general, în natură, bineînțeles că un parazit, fie el o entitate infecțioasă cum este virusul, nu intenționează să-și omoare gazda. Intenția lui este să reziste și el, să reziste și gazda.
Dar virusul acesta nu are o mortalitate extrem de mare. Nu este o mortalitate extrem de ridicată. Deci atâta timp cât el are destul de multe gazde și nu omoară, să zicem 50%, cum este în cazul Ebolei, atunci biologic este posibil să-i convină această situație. Spunând lucrurile astea mă bazez pe cazul virusului rujeolic. Virusul rujeolic datează de cel puțin 1.000 de ani, dacă nu chiar 2.000 de ani. Virusul rujeolic din momentul apariției lui până în momentul de față nu și-a cam schimbat rata de mortalitate.
Virusul rujeolic ar fi putut fi eradicat prin vaccinare masivă pentru că infectează doar specia umană, dar au existat curente anti-vaccinare, există foarte multe persoane care nu-și vaccinează copiii, și el persistă în populație. Dar în anumite condiții, când există populații defavorizate, care nu au acces la hrană sau la o stare de sănătate bună, mortalitatea poate ajunge până la 10%. Fiind printre noi de milenii, nu i-a scăzut rata de mortalitate. A rămas în aceiași parametri.
Bazându-mă pe această idee, și bazându-mă pe faptul că rata de mortalitate a coronavirusului nu este atât de crescută, nu știu dacă se va modifica în sensul ăsta. Poate că, prin hazard, că de fapt aceste mutații apar prin hazard, dar și prin presiunea sistemului imun al persoanelor, poate se va întâmpla și o minune de genul acesta. Nu este imposibil. Să se răspândească cât o vrea el de mult, dar să nu cauzeze o boală atât de gravă, cu o mortalitate de 3-4%. Să sperăm că se poate întâmpla și această variantă.
Foto: pisauikan / pixabay.com / CDC / Salmar / pixabay.com / Reckmanns / pixabay.com / HelenJank / pixabay.com
Dacă folosești des Instagram, poți găsi o mulțime de lucruri interesante postate de GreatNews pe contul nostru, accesibil la linkul de mai jos:
