Testul simplu și rapid care îți poate arăta cât de mult vei trăi

Dacă ai probleme în a îndeplini sarcinile din acest test fizic, viața ta e în pericol. În loc de a te teme, ai putea încerca să îndrepți lucrurile.

Pe măsură ce îmbătrănim, ne punem tot mai des această întrebare: Câți ani mai am de trăit? Datorită unui doctor brazilian pe nume Claudio Gil Araujo, avem la dispoziție un test fizic simplu, pe care îl putem efectua oricând acasă, fără ajutorul vreunui aparat complicat.

Potrivit mnn.com, Araujo a ales acest test după ce a observat că mulți dintre pacienții săi, în special cei în vârstă, aveau adesea dificultăți în a-și menține echilibrul în situații aparent banale, cum ar fi ridicatul de pe scaun sau ridicarea unui obiect de pe podea.

Întrucât se știe că problemele de echilibru și lipsa de formă fizică cresc riscul de căderi periculoase și accidente (și pot dăuna, de asemenea, sănătății cardiovasculare), medicul brazilian s-a întrebat dacă gradul de flexibilitate, echilibru și putere pot fi folosite drept unități de măsură a speranței de viață.

Ideea sa a fost că pacienții ar fi mai motivați să revină la o formă fizică bună dacă ar există o formă tangibilă, practică și simplă de a conștientiza problemele lor. Dacă unui pacient i se spune pur și simplu să facă exerciții pentru a reintra în formă, șansele ca el să și facă asta sunt mici. Însă, dacă i se spune „dacă nu îți rezolvi forma fizică, vei muri în cinci ani” și există și dovezi pentru acest avertisment, atunci șansele unei schimbări în bine sunt mult mai mari, consideră doctorul.

Testul așezare-ridicare, pas cu pas

Testul așezare-ridicare, explicat pe pași. Foto: discovermagazine.com
Testul așezare-ridicare, explicat pe pași. Foto: discovermagazine.com

Testul trebuia să fie simplu, să nu implice echipament scump sau aparate de măsură, deoarece acestea ar fi redus accesibilitatea. Astfel încât doctorul Araujo și colegii săi au realizat așa-numitul test așezare-ridicare. Testul durează doar câteva secunde, iar analiza rezultatelor cam tot atât. Înainte de a-l încerca, vă sfătuim să vă îmbrăcați în haine lejere.

În partea dreaptă, redăm ilustrațiile care vă arată cum să faceți testul. Începutul testului găsește subiectul stând drepți, cu picioarele ușor depărtate. Fără a se folosi de mâini, subiectului i se cere să încerce să se așeze, încrucișând picioarele. Odată ce s-a așezat confortabil, el trebuie să încerce să se ridice din nou în picioare. De asemenea, dacă este posibil, fără a-și folosi mâinile.

Testul are punctaje de la 1 la 10. 5 puncte pentru așezare, alte 5 pentru ridicarea corectă. De fiecare dată când este folosită o mână sau un genunchi pentru ajutor, se scade câte un punct din maximul de 10. Jumătate de punct este scăzut de fiecare dată când se pierde echilibrul. Tot jumătate de punct trebuie scăzut atunci când subiectul simte că picioarele tremură, iar mișcarea – fie ea de așezare sau ridicare – devine greoaie, stângace, forțată.

Pare un test rudimentar, însă doctorul Araujo a descoperit că poate estima speranța de viață cu o precizie extraordinară. El a testat metoda sa pe 2.000 de pacienți cu vârste cuprinse între 51 și 80 de ani și a concluzionat că, la persoanele care au obținut mai puțin de 8 puncte, șansele de deces în următorii șase ani erau de două ori mai mari decât la cei care au obținut un scor perfect.

Una peste alta, fiecare punct obținut în test aducea cu sine o scăderea cu 21 de procente a mortalității. Desigur, referința în acest caz sunt subiecții care nu pot strânge niciun punct.

Studiul lui Araujo a avut ca subiecți doar pacienți de peste 50 de ani, iar rezultatele nu au aceeași semnificație pentru tinerii care fac testul (dacă ai 30 de ani și nu faci opt puncte, asta nu înseamnă că ai mari șanse să mori în următorii șase ani). Totuși, indiferent de vârstă, testul ar trebui să fie un ghid extrem de practic al stării generale de sănătate și condiție fizică. Dacă o persoană sub 50 de ani are probleme cu acest test, asta ar trebui să fie un semnal de alarmă. Vestea bună e că tinerețea oferă mai mult timp pentru a reveni la o formă fizică bună. Studiul medicului Araujo a apărut, printre altele, și în European Journal of Cardiology. 

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturați-vă, cu un Like, comunității de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

Recomandările editorilor greatnews.ro:

Efect ca în filme, „prins” în realitate. Fotografie extrem de rară, surprinsă de un român

5 mituri false despre Crăciun

Carrefour a cumpărat Billa România

Jurnalist GreatNews, Dan Arsenie lucrează în presa centrală din 2007 şi a scris pentru publicaţii ca Evenimentul Zilei, realitatea.net şi Yahoo News România. Scrie cu pasiune reportaje şi portrete jurnalistice şi acordă o atenţie ridicată promovării oamenilor frumoşi şi a locurilor frumoase din România.