În Islanda, cu un an înainte de alegerile parlamentare din 2017, Partidul Piraților le-a depășit cu mult pe celelalte partide de pe scena politică, relatează independent.co.uk.
Partidul lansat ca o formă de protest militează pentru o săptămână de lucru de 35 de ore, pentru o legislație mai permisivă în ceea ce privește drogurile și pentru o modificare drastică a legii drepturilor de autor.
Potrivit celor mai noi sondaje din Islanda, Partidul Piraților a devenit cel mai popular grup politic din țară, 37,8% dintre respondenți declarând că intenționează să voteze cu acest partid la alegerile parlamentare viitoare.
Partidul Piraților a fost fondat în anul 2012 de un grup de activiști, poeți și hackeri, ca extensie a mișcării internaționale cu același nume. La ultimele alegeri, în aprilie 2013, partidul a reușit să câștige 3 din cele 63 de mandate din Parlamentul Islandei.
Acum, Partidul Piraților a depășit partidele tradiționale (Independența și Partidul Progresiv) în intențiile de vot ale oamenilor, coaliția celor două partide cumulând puțin peste 30% în ultimele sondaje de opinie.
„Oamenii sunt evident obosiți să li se promită marea cu sarea”
Partidul Piraților pare să fie mai aproape ca oricând de preluarea puterii în Islanda, o țară care a fost puternic afectată de criza economică declanșată în anul 2008, mai notează independent.co.uk.
Potrivit sursei citate, Partidul Piraților este atât de radical încât, oficial, nici nu are un lider. Totuși, fosta purtătoare de cuvânt a Wikileaks, Brigitta Jonsdottir, care este în prezent și membru în Parlamentul islandez, vorbește cel mai adesea în numele partidului.
Brigitta Jonsdottir a declarat că decizia guvernului islandez de a renunța brusc în martie anul trecut la planul de a adera la Uniunea Europeană a cauzat nemulțumirea cetățenilor.
„Nu cred că există o singură explicație pentru popularitatea noastră. Oamenii sunt evident obosiți să li se promită marea cu sarea înainte de alegeri, iar apoi să vadă cum partidele politice negociază între ele și nu-și respectă promisiunile”, a explicat ea pentru publicația „Australian Financial Review”.
Partidul Piraților militează pentru o educație mai bună, precum și pentru o nouă formă de democrație directă care să creeze o punte de legătură între cetățeni și cei pe care i-au ales pentru a lucra în folosul public. Totuși, mecanismul acestei democrații directe rămâne destul de neclar, mai notează independent.co.uk.
Chiar dacă popularitatea uriașă a Partidului Piraților nu va fi confirmată la alegerile din 2017, Brigitta Jonsdottir consideră că apariția acestei grupări politice a avut o influență pozitivă asupra scenei politice: „Popularitatea noastră a forțat alte partide să se autoanalizeze mai atent”.
Dacă v-a plăcut acest articol, alăturați-vă, cu un Like, comunității de cititori de pe pagina noastră de Facebook.
Recomandările editorilor GreatNews:
Amenințare pentru PSD și PNL. Tinerii care au studiat afară și-au făcut partid
Locuri de muncă la Lidl, în 2016. Ce salarii oferă germanii
Cele mai frumoase 30 de orașele din Europa. O destinație din România, printre ele