Mărțișorul – simbol românesc al primăverii – a fost acceptat pentru a fi inclus în lista UNESCO a patrimoniului imaterial al umanității.
Decizia de includere a mărțișorului în patrimoniul mondial a fost luată în cadrul sesiunii Comitetului Interguvernamental pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial de la Jeju, Coreea de Sud.
”În aceste zile de doliu, permiteţi-mi să vă dau şi o veste bună: astăzi, Mărţişorul a intrat pe lista selectă a patrimoniului imaterial UNESCO! Dosarul a fost depus de România alături de alte trei ţări – Bulgaria, FRI Macedonia, Republica Moldova – în care această frumoasă tradiţie a primăverii există, cu unele diferenţe de formă dar în acelaşi spirit al celebrării renaşterii naturii”, a scris pe Facebook Adrian Cioroianu, delegat permanent al României pe lângă UNESCO.
Și ministrul Culturii din Republica Moldova, Monica Babuc, s-a fălit cu includerea mărțișorului în patrimoniul imaterial al umanității pe rețeaua de socializare.
”Mulțumim, decembrie! Ai fost generos cu noi în 2016, când ne-am regăsit covorul în lista UNESCO şi, iată, azi – mărţişorul”. Monica Babuc a fost una dintre personalitățile care au promovat intens unicitatea mărțișorului.
Mărțișorul a fost studiat de etnologi în ultima sută de ani, ca o tradiție de 1 martie atât în România, cât și în Bulgaria sau Albania. Este un obicei vechi în rândul țăranilor, care consideră mărțișorul a fi un semn protector în fața bolilor și a ghinionului.
Mărțișorul este legat de începutul anului agrar, cât și de ciclurile vegetative și astronomice. La români, mărţişorul, ca obiect simbolic, este asociat cu Dochia, a cărei zi era sărbătorită la 1 martie. Dochia torcea șnurul timpului – simbolizat de mărțișor – când urca cu oile la munte, la începutul primăverii.
Dacă v-a plăcut acest articol, alăturați-vă, cu un Like, comunității de cititori de pe pagina noastră de Facebook.
