La 10 ani de când Comisia Europeană a declanșat o procedură de infringement împotriva României din cauza poluării aerului, bucureștenii continuă să respire un aer foarte viciat.
În noiembrie 2009, Comisia Europeană trimitea României prima scrisoare formală ce marca totodată începerea procedurii de infringement împotriva țării noastre cu privire la poluarea aerului.
Deși a trecut un deceniu de atunci, lucrurile nu s-au schimbat în bine. Comisia Europeană estimează că, în fiecare an, 25.000 de români mor prematur din cauza poluării aerului.
Anul trecut, Comisia Europeană a și dat în judecată România pentru depășirea constantă, an de an, a nivelului maxim acceptat de PM10. Procesul se judecă acum la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.
GreatNews a verificat nivelul de poluare cu PM 10 (particule de materie inhalabile cu diametrul în general de 10 micrometri sau mai mici) înregistrat în 2018 la cele 6 stații de monitorizare a calității aerului de pe teritoriul capitalei.
Am descoperit că la două dintre stații (B3 și B6) numărul de depășiri al nivelului de PM10 a fost mai mare decât cel maxim acceptat prin lege.
Conform Legii 104 / 2011 privind calitatea aerului înconjurător, care transpune în legislația națională o directivă europeană, PM10 nu trebuie să fie mai mare de 50 µg/m3 mai mult de 35 de zile într-un an calendaristic.
Cu alte cuvinte, deși valoarea-limită zilnică pentru PM10 este de 50 µg/m3, se acceptă 35 de depășiri ale acesteia într-un an, însă nu mai multe.
Dar anul trecut, la stația de monitorizare B3, aflată în sectorul 2 din București, pe Șoseaua Mihai Bravu, s-au înregistrat 70 de depășiri ale valorii-limită de 50 µg/m3.
Iar la stația B6, aflată chiar în centrul orașului, pe Calea Victoriei (vizavi de Cercul Militar), s-au înregistrat 43 de depășiri în anul 2018.
Iată câte depășiri s-au înregistrat și la celelalte stații de monitorizare din București anul trecut:
B1 (sectorul 6, stație aflată pe malul Lacului Morii) – 34 de depășiri
B2 (sectorul 3, stație aflată pe Strada Rotundă) – 27 de depășiri
B4 (sectorul 4, stație aflată în curtea Spitalului Clinic de Urgență „Bagdasar-Arseni”) – 27 de depășiri
B5 (sectorul 6, stație aflată în Parcul Drumul Taberei) – 35 de depășiri
Ce sunt PM-urile și de ce sunt periculoase?
PM-urile sunt particule de materie ce pot fi compuse din diferite chimicale. Expunerile pe termen scurt (ore sau zile) pot agrava bolile de plămâni, pot cauza atacuri de astm sau bronșită acută, iar în cazul celor care suferă de boli de inimă, expunerile pe termen lung au fost asociate cu atacuri de inimă și aritmie.
Expunerile pe termen lung (ani) au fost asociate cu diminuarea funcției plămânilor, dezvoltarea bronșitei cronice și moartea prematură.
În 2013, particulele de materie au fost incluse de către Organizația Mondială a Sănătății pe lista substanțelor cancerigene pentru om.
Din 2018, Bucureștiul are și un nou plan de gestionare a calității aerului, care poartă numele oficial de Planul Integrat de Calitate a Aerului (PICA). În afară de acesta, există și un Plan de Menținere a Calității Aerului pentru Municipiul București (PMCA). Ambele au fost aprobate anul trecut și trebuie să atingă obiective foarte clare privind reducerea treptată a poluării până în anul 2022.
Planurile de calitate a aerului nu sunt ceva nou. Au mai existat și în trecut, și în alte orașe din România, însă rezultatele au întârziat să apară, iar măsurile prevăzute au rămas mai mult pe hârtie.
„A crescut numărul autovehiculelor uzate cu norme de poluare inferioare”
Într-un răspuns formulat la solicitarea GreatNews, Primăria Municipiului București admite că „până în anul 2015 s-a derulat Programul Integrat de Gestionare a Calității Aerului, ale cărui măsuri nu au condus în mod eficient la reducerea poluării din Capitală, înregistrându-se în continuare depășiri pentru concentrațiile de PM10”.
Primăria consideră că numărul mare de depășiri de la cele două stații (B3 și B6) este cauzat de poluarea generată de mașinile vechi, ce poluează foarte mult: „Stațiile de monitorizare a calității aerului din municipiul București B3 și B6 sunt reprezentative pentru evaluarea nivelului de poluare generată de traficul rutier, fiind situate în zone intens circulate pe B-dul Mihai Bravu, respectiv în Calea Victoriei, restul stațiilor care compun rețeaua de monitorizare a calității aerului în capitală fiind stații de fond urban și industrial. Depășirile valorii limită medii zilnice înregistrate la aceste două stații într-un număr de zile mai mare decât numărul maxim de zile permise (35) sunt în strânsă corelare cu dinamica traficului și cu structura parcului auto din capitală, dat fiind că, începând cu anul 2017, prin eliminarea taxei de mediu, a crescut semnificativ numărul autovehiculelor uzate cu norme de poluare inferioare”.
„Întrucât traficul rutier reprezintă sursa de poluare cu contribuția majoritară la degradarea calității aerului în capitală, cea mai mare parte a măsurilor din PICA se corelează cu măsuri ce vizează traficul rutier din capitală”, mai apreciază oficialii Primăriei.
În PICA sunt menționate mai multe măsuri obligatorii, iar îndeplinirea fiecărui obiectiv va fi cuantificată prin intermediul anumitor indicatori.
Care este stadiul implementării măsurilor din plan
Întrebați care este stadiul implementării măsurilor menționate în Planul Integrat de Calitate a Aerului, reprezentanții Primăriei au menționat că, în ceea ce privește înnoirea parcului auto, PMB a inițiat în anul 2018 „Programul de stimulare a eliminării din traficul bucureștean a autovehiculelor cu grad ridicat de poluare prin acordarea de eco-vouchere”. Programul a acordat 5.000 de eco-vouchere cu o valoare de 9.000 lei/eco-voucher, în schimbul predării spre casare a unui autovehicul uzat înmatriculat în Municipiul București.
„Pentru încurajarea utilizării mijloacelor de transport nepoluante, PMB a derulat în anul 2017 și în anul 2018 proiectul „Bicicliști în București” prin care au fost acordate 30.000 vouchere, în valoare de 500lei/voucher, pentru achiziția de biciclete, biciclete electrice și trotinete electrice și, începând cu anul 2018, derulează proiectul ‘Implementarea unui sistem public pentru transport cu bicicleta’ prin realizarea a patru trasee de piste de biciclete cu o lungime totală de 48,25 km”, a mai transmis PMB.
Pentru fluidizarea circulației rutiere, au fost executate lucrări de separare a liniei de tramvai pe traseele tramvaielor 21, 32, 1 și 10. Lungimea totală de cale dublă de linii de tramvai separate de traficul general a ajuns la 16,35 kilometri, a precizat PMB.
În ceea ce privește transportul electric, Primăria va cumpăra 100 de tramvaie moderne (licitația a fost începută, iar termenul până la care s-au putut depune ofertele a fost de 14 februarie 2019). Însă până când bucureștenii se vor putea plimba cu noile tramvaie va mai dura ceva deoarece în primul an de contract va fi livrat un singur tramvai, în al doilea an 48 de tramvaie, în al treilea an tot 48, iar în ultimul an 3 tramvaie.
PMB vrea să cumpere și 100 de autobuze electrice (din fonduri europene), și 100 de troleibuze moderne cu independenta electrică, 130 de autobuze hibrid și 200 de autobuze pe bază de gaz natural comprimat (din fonduri de la bugetul local sau naționale). Deocamdată, însă, totul este la nivel de proiect, finanțările nefiind încă primite.
Mai multe informații despre Planul Integrat de Calitate a Aerului și despre obligațiile pe care le au autoritățile de a atinge în fiecare an o serie de obiective pentru scăderea poluării puteți citi aici.
Dacă folosești des Instagram, poți găsi o mulțime de lucruri interesante postate de GreatNews pe contul nostru, accesibil la linkul de mai jos:
