Elevii de clasa a VIII-a au susținut astăzi proba la Limba și Literatura Română în cadrul Evaluării Naționale 2017.
În total, la examenul din acest an s-au înscris în jur de 144.000 de elevi.
La proba de Limba și Literatura Română de la Evaluarea Națională 2017, elevii au avut de demonstrat că poezia „Ploaia”, de Magda Isanos, aparţine genului liric.
La cel de-al doilea subiect elevii au primit un text din revista „Terra Magazin”. Textul se numește „Cel mai rapid de pe pământ”. Ultimul subiect a constat în descrierea unei întâmplări imaginare sau reale petrecute la o competiţie sportivă. Narațiunea nu trebuia să depășească 300 de cuvinte.
La ora 15.00 Ministerul Educației Naționale va afișa și baremul pentru proba de Limba și Literatura Română.
Până când ministerul va afișa baremul v-am pregătit un test cu 5 întrebări alese din subiectele care le-au picat elevilor la proba de astăzi de Limba și Literatura Română.
Mai știți să răspundeți la aceste întrebări? Vă invităm să ne trimiteți răspunsurile prin intermediul rubricii de comentarii a articolului sau pe rețeaua de socializare Facebook.
1. Menționați câte un sinonim potrivit pentru sensul cuvintelor „melodia” și ”apărea” din următorul text:
Ploi verzi, de vară, sufletu-mi vrăjiră,
și-n melodia caldă, rămuroasă,
eu auzeam pămîntul cum respiră,
iarba cum crește, noaptea cum se lasă.
(…)
apărea-n pajiște sau lîngă bălți,
o zână pe care-o văzusem și-n alte dăți.
Numai picături de apă, văpăi
de fosfor era frumusețea-i dintăi.
2. Precizați două cuvinte din strofa de mai sus care conțin diftong.
3. Ce tip de rimă are strofa:
apărea-n pajiște sau lângă bălți,
o zână pe care-o văzusem și-n alte dăți.
Numai picături de apă, văpăi
de fosfor era frumusețea-i dintăi.
4. Menționați genul și cazul substantivelor ”recordul” și ”secundă” din următorul text:
De la apariția cronometrajului electronic în 1968, recordul mondial la proba atletică de 100 de metri la bărbați a coborât cu mai puțin de jumătate de secundă – în special datorită îmbunătățirilor aduse pistei și tehnologiei pantofilor de alergare. La un moment dat, s-a crezut că limita superioară a vitezei de alergare a omului este determinată de forța pe care tendonul cvadricepsului o poate absorbi la fiecare pas fără să se rupă. Acesta ar fi implicat o viteză maximă de 43,06 de km/h, dar, la Campionatul Mondial de la Berlin din 2009, jamaicanul Usain Bolt a depășit această viteză, atingând 44,72 de km/h.
Acum se crede că factorul limitator este rapiditatea cu care se pot contracta fibrele musculare, pentru a propulsa corpul înainte în timpul fracțiunii de secundă în care fiecare picior este în contact cu solul. Încă nu știm dacă antrenamentul sau moștenirea genetică pot îmbunătăți viteza de contracție a mușchilor, dar calculele arată că tendoanele umane pot rezista, teoretic, la viteze de până la 64 de km/h!
5. Citiți următorul text și menționați două figuri de stil diferite:
Ploi verzi, de vară, sufletu-mi vrăjiră,
și-n melodia caldă, rămuroasă,
eu auzeam pământul cum respiră,
iarba cum crește, noaptea cum se lasă.
Nu era nimic trist, dar solemn,
sufletul lumii închis în lemn,
în flori palide, în hribi și scaieți
revărsa bucuria tainicei vieți.
Cerul pierdut în cețuri îl uitam.
Nu mai eram nici eu decât ram,
decât rădăcină avidă și pace
de ierburi vâscoase, opace…
Însă irizata, subtila apă voioasă
avea licurici, clopoței în plete;
jumătate din ființa ei luminoasă,
lăsând să cadă văluri încete,
apărea-n pajiște sau lîngă bălți,
o zână pe care-o văzusem și-n alte dăți.
Numai picături de apă, văpăi
de fosfor era frumusețea-i dintăi.
Dacă v-a plăcut acest articol, alăturați-vă, cu un Like, comunității de cititori de pe pagina noastră de Facebook.
Dacă folosești des Instagram, poți găsi o mulțime de lucruri interesante postate de GreatNews pe contul nostru, accesibil la linkul de mai jos:
