În urmă cu 92 de ani, pe 3 martie 1923, apărea primul număr al revistei săptămânale americane „TIME”, devenită între timp celebră în toată lumea, în special datorită titlului de „Personalitate a anului” pe care îl decernează în fiecare an. Multe dintre evenimentele prezentate în prima ediție a revistei vorbesc despre o perioadă istorică total diferită de cea pe care o trăim acum: Europa se pregătea, fără să știe, de un nou război mondial, iar peste ocean, în SUA, un inventator tocmai testa „primul elicopter de succes” din lume. Aparatul reușise să se mențină în aer o perioadă de timp fabuloasă pentru acele vremuri: două minute și 45 de secunde.
Însă alte subiecte s-ar putea regăsi la fel de bine în paginile ziarelor de astăzi: un director de școală se plângea de comportamentul „nebun” al adolescenților, autoritățile americane voiau să limiteze imigrația, mamele își făceau griji că fiii lor traversează granița în Mexic pentru a bea alcool, iar un grup de preoți catolici decisese să renunțe la celibat.
Revista „TIME”, cu o medie de 3,2 milioane de cititori pe ediție la ora actuală, a fost creată în 1923 de Briton Hadden și Henry Luce, devenind primul săptămânal din SUA ce trata subiecte de actualitate. Inițial, cei doi au intenționat să numească revista „Facts” („Fapte”, în limba română) deoarece voiau să scoată în evidență concizia noii publicații și ideea că un om ocupat ar putea să o citească într-o oră. Dar au schimbat numele în „TIME”, folosind sloganul „Take Time – It’s Brief” („Ia revista TIME – Este concisă”).
Briton Hadden considera că revista trebuie să abordeze temele importante ale actualității, dar să fie în același timp și distractivă, motiv pentru care celebritățile, politicienii, industria de divertisment și cultura pop au primit un spațiu generos în „TIME”.
Revista și-a propus să informeze prin intermediul oamenilor, iar timp de mai multe decenii coperta sa a înfățișat o singură persoană. Primul număr al revistei, publicat pe 3 martie 1923, îl avea pe copertă pe Joseph G. Cannon, fostul președinte al Camerei Reprezentanților din Congresul SUA, pensionat la acea dată.
Subiectele primei ediții, din 3 martie 1923, erau împărțite în secțiuni precum „Știri naționale”, „Afaceri”, „Educație”, „Artă și divertisment”, „Externe”, „Știință”, „Sănătate și medicină”, „Societate”, „Religie” sau „Sport”.
Franța cheltuia pe armament mai mult decât SUA
În cadrul secțiunii de știri interne, redactorii „TIME” relatau despre posibilitatea ca senatorul democrat Oscar Underwood să intre în cursa pentru președinția SUA. La acea dată, senatorul tocmai plecase într-o vizită în Egipt. Nu cu avionul, ci cu vaporul: cursele aeriene transatlantice cu pasageri încă erau o raritate.
Unele dintre subiectele abordate, precum imigrația, sunt surprinzător de actuale. Revista își informa cititorii că dezbaterile privind modificarea legii imigrației fuseseră amânate: în vreme ce autoritățile doreau să reducă imigrația la minimum, marii industriași, aflați în căutarea mâinii de lucru, voiau ca numărul imigranților să crească.
Secțiunea conținea și știri despre:
– creditele pentru fermieri;
– cheltuielile pentru armament; Revista anunța că, în anul 1923, SUA, Marea Britanie, Franța și Italia aveau să cheltuiască peste un miliard de dolari pentru armament. Este interesant de remarcat că, la acea dată, Marea Britanie și Franța cheltuiau mult mai mulți bani pe înarmare decât SUA: 469 de milioane de dolari, respectiv 405 milioane, față de 251 de milioane.
– protestele femeilor de culoare; Autoritățile intenționau să ridice o statuie care să le onoreze pe „femeile negre din sud” care lucraseră în trecut ca doici sau ca servitoare în casele albilor. Protestatarele susțineau că o astfel de statuie nu ar face decât să le amintească de faptul că „provin dintr-o rasă de sclavi”.
– închiderea graniței cu Mexic. Pentru a-și proteja copiii, un club de mame ceruse ca granița SUA cu Mexicul să fie închisă după apus pentru persoanele sub 21 de ani, astfel încât tinerii să nu poată să treacă în statul vecin pentru a consuma băuturi alcoolice.
„Primul elicopter de succes” din lume și adolescenții „nebuni”
În secțiunea dedicată finanțelor și afacerilor își făcuse loc și o știre despre „primul elicopter de succes” din lume. Elicopterul proiectat de George de Bothezat bătuse recordul mondial în domeniu, reușind să se mențină în aer două minute și 45 de secunde, la o înălțime de 4,5 metri, în timpul unui test desfășurat în Ohio, SUA. De formație matematician, Bothezat era un refugiat rus care fugise în SUA în urma revoluției bolșevice. Reușita sa îl determinase pe Thomas Edison, inventatorul becului, să îi scrie matematicianului rus și să îl felicite pentru realizarea „primului elicopter de succes”.
„Băieții nebuni” era unul dintre titlurile din secțiunea „Educație”. Revista relata că englezii sunt foarte preocupați de caracterul adolescenților de 15 ani. Directorul prestigiosului colegiu britanic Eton declarase că mulți dintre băieți sunt „puțin nebuni” în perioada în care au vârste cuprinse între 14 și 17 ani. „Fanteziile ciudate, egoismul, suspiciunea, îmbufnarea, solitudinea – toate acestea sunt comune, dar ele iau cele mai diverse forme în fața observatorului. Printre băieții mai duri este frecventă incendierea, iar cleptomania se răspândește necontrolat în toate clasele”.
Secțiunea evenimentelor externe era dominată de știri despre conflictul franco-german. În perioada 1923 – 1925, Valea Ruhr din Germania a fost ocupată de forțele franceze și belgiene, ca răspuns la incapacitatea statului german de a plăti despăgubirile de război ce-i fuseseră impuse după pierderea Primului Război Mondial. Revista relata despre scenele de violență din orașul german Bochum, unde trupele franceze trăseseră în mulțime. „TIME” nota că acțiunea armatei franceze nu făcuse decât să întărească rezistența germană. Numărul total al victimelor cauzate de ocupație ajunsese la 9 morți și 13 răniți.
Prima ediție conținea și știri despre Olanda, Austria, Cehoslovacia, Turcia, Coreea, Bolivia, Chile sau Mexic.
Îmbătrânirea artificială a vinului și un copil salvat în ultima clipă
Știrile din secțiunea „Știință” anunțau că arheologii de la Harvard voiau să excaveze o nouă porțiune din situl Cartagina, orașul antic aflat în Tunisia de astăzi. La acea dată, regiunea făcea parte din coloniile franceze. Un grup de englezi plănuia să exploreze mormintele sultanilor din Istanbul, iar în Asia, în Irakul de astăzi,
începuse dezvelirea orașului mesopotamian Ur.
În aceeași secțiune se vorbea despre o invenție a profesorului francez Charles Henri. Acesta susținea că a descoperit o metodă de a „îmbătrâni” artificial vinul în doar câteva minute. Potrivit „TIME”, într-o demonstrație făcută în fața Academiei de Științe, profesorul a luat o sticlă cu un vin produs recent și a așezat-o timp de câteva minute într-un câmp electrostatic de 60.000 – 100.000 de volți, obținând la final un vin schimbat, cu o tărie, culoare și miros care nu puteau fi deosebite de cele ale unui vin vechi. Publicația mai anunța că se făcuseră deja primii pași pentru a comercializa invenția. Încercările de a îmbătrâni artificial vinul prin diferite metode, inclusiv prin utilizarea electricității, continuă și la ora actuală.
O știre din secțiunea „Sănătate și medicină” relata cum un nou-născut aparent mort fusese readus la viață prin „metode neobișnuite”, mai exact printr-o injecție cu adrenalină. Băiatul născut în maternitatea unui spital din Brooklyn nu respira și nici nu avea activitate cardiacă în momentul nașterii. După ce metodele clasice de resuscitare eșuaseră, medicul hotărâse să îi injecteze câteva picături de adrenalină, iar inima copilului începuse să bată.
Secțiunea „Religie” aducea știri din Rusia. Guvernul sovietic solicitase Bisericii Episcopale Metodiste din SUA să numească un comitet alcătuit din membri ai bisericii pentru a ajuta la reorganizarea bisericilor din Rusia. Sovieticii ajunseseră la concluzia că Biserica Metodistă din SUA avea un crez social care se apropia foarte mult de doctrina comunistă: protecția muncitorului în fața șomajului forțat, pensii pentru cei bătrâni, salariu minim, reducerea numărului de ore de muncă la minimumul necesar și cea mai echitabilă împărțire a produselor industriei care putea fi concepută (crezul social fusese adoptat de metodiști în 1912).
Un alt subiect din secțiunea „Religie” trata dezbaterea – actuală și acum – privind celibatul preoților catolici. Potrivit „TIME”, câteva mii de preoți romano-catolici fondaseră în Franța o nouă biserică: „Tradiția celibatului clerului este veche de 1.000 de ani, dar ei au decis să renunțe la tradiție”.
Dacă v-a plăcut acest articol, alăturați-vă, cu un Like, comunității de cititori de pe pagina noastră de Facebook.
Recomandările editorilor GreatNews:
1,2 milioane de motive pentru care Ziua Femeii nu există în România
Ce vedete promovează ora de religie în videoclipurile Trinitas TV
Ţara europeană care renunţă la gazul rusesc
