Într-un București în care sute de case de epocă superbe se ruinează sub ochii noștri, abandonate atât de autorități, cât și de proprietari, doi investitori și doi arhitecți au salvat o locuință plină de istorie și de farmec, ridicată în anul 1935.
În spatele blocurilor comuniste care străjuiesc bulevardele de la Unirii se ascund câteva străduțe cu blocuri și case vechi, cu două-trei etaje. Dacă nu ai trecut niciodată prin zonă cu siguranță că nu îți imaginezi că în spatele coloșilor de la șosea se pitesc aceste vile elegante. Pe una dintre străduțe, ce poartă numele de Mămulari, se află o casă cu parter și două etaje construită în stilul Art Deco.
Casa are și o istorie interesantă. După ce a fost eliberat din închisorile comuniste, la sfârșitul vieții sale, Corneliu Coposu a locuit aici, în apartamentul de la parter. Pe fațada clădirii e fixată și o plăcuță cu o inscripție („În această casă a locuit în perioada 1975-1995 Corneliu Coposu (1914-1995) / La capătul unei vieți de bătălii și sacrificii pentru democrație în România”).
În urmă cu mai bine de un an, Ioana Holt și Benjamin Earley din Statele Unite ale Americii au cumpărat apartamentul de la etajul 2, iar ulterior l-au închiriat și pe cel de la etajul 1, cu scopul de a le renova și a le închiria în regim hotelier.
„Casa e destul de cunoscută drept casa memorială a domnului Corneliu Coposu, care are o istorie incredibilă și mi se pare că ar fi absolut păcat să fie dărâmată. Ne-am îndrăgostit de ideea de a avea această locație și de a putea să resuscităm această casă în toată gloria ei. Am încercat foarte mult să păstrăm din elementele originale sau să le refacem și să le completăm”, a povestit pentru GreatNews Ioana Holt, o româncă originară din Oradea, care locuiește în New York, SUA, de 8 ani.
Ea și logodnicul său american, Benjamin Earley, investesc în proprietăți din întreaga lume pe care apoi le închiriază în regim hotelier prin intermediul platformelor de genul Airbnb.
„Întotdeauna suntem în căutare de clădiri vechi, case vechi. Sunt mult mai complicat de renovat, evident, pentru că ai Ministerul Culturii și așa mai departe, dar este o oportunitate foarte frumoasă de a păstra și de a avea grijă un pic și de istoria noastră. Și într-adevăr, ca și arhitectură, să fiu foarte sinceră, nici nu se compară cu blocurile din sticlă. Este cu totul altceva. Fiecare detaliu este o poveste”, mai spune Ioana.
Din aceeași dragoste pentru frumos, artă și istorie a luat naștere și The Great Gatsby („Marele Gatsby”). Acesta este numele pe care l-a primit apartamentul de la etajul 1 din Mămulari, transformat astfel într-o unitate de cazare ce poartă numele romanului scris în 1925 de autorul american F. Scott Fitzgerald.
Deoarece apartamentul păstrase numeroase elemente originale Art Deco, stil decorativ și arhitectural care a apărut în anii ’20, arhitecții care s-au ocupat de renovarea locuinței au dorit să conserve cât mai mult din elementele artistice tipice Art Deco și să recreeze atmosfera „nebunilor ani ’20”, o perioadă de avânt economic în care oamenii – fericiți că s-a terminat războiul – își propuseseră să trăiască din plin: mergeau la petreceri, femeile își cereau drepturile, hainele se schimbau complet față de îmbrăcămintea mult mai pompoasă a secolului trecut, muzica jazz cunoștea un adevărat boom.
Cu balcoane, apartamentul are 115 metri pătrați (un living, un dining, 3 dormitoare mari, o antecameră, bucătărie, două băi și holuri).
În fiecare cameră domină o combinație diferită de culori: un dormitor este albastru-auriu, altul roz cu gri, al treilea verde cu crem/bej/maro, iar spațiile comune, adică baia, livingul și diningul, au mobilier verde și roz.
„Am gândit cumva diferit apartamentul acesta, știind că este în regim hotelier, versus unul de locuit. Adică n-aș fi venit cu culorile acestea, aș fi venit pe ceva mult mai potolit și mult mai neutru. Dar, dat fiind că asta e o experiență – când te duci în vacanță nu vrei să te duci undeva unde e ca acasă, vrei ceva special, mai crazy – am zis „OK, păi hai să fie o experiență, fiecare să te facă să simți ceva”. Când te duci la o cazare [vrei – n.r.] să fie ceva interesant în fiecare, să aibă fiecare din grup o bucurie, să poată să își aleagă, să fie un dormitor special pentru fiecare din grup”, arată Corina Mihalache, arhitectă la Studio Caro, cea care a conceput amenajarea apartamentului din strada Mămulari.
Una dintre cele mai reprezentative caracteristici ale stilului Art Deco din anii ’20-’30 era folosirea geometriei, explică și arhitectul Traian Mihalache, de la același birou de arhitectură, care s-a ocupat de implementarea conceptului pe șantier.
„Le plăceau geometria, liniuțele, liniile paralele, simetria, curbele, orice fel de metale. Era o chestie de modernism, de viteză, trenuri, materiale noi, ca răspuns la [stilul – n.r.] Art Nouveau care era foarte înflorat. Și atunci au venit cu chestia asta geometrică, să nege înfloriturile, romantismul Art Nouveau”, continuă Corina.
În apartamentul din Mămulari s-au conservat foarte multe elemente Art Deco. Aproape toate au fost păstrate în timpul renovării: nișa în trepte din baie, geamul rotund din aceeași încăpere, mozaicul geometric alb-negru din bucătărie, ușile cu arcadă, ornamentul geometric ce înconjoară livingul și diningul ca un chenar în partea superioară, între tavan și pereți, sau coloanele impunătoare din living.
„Coloanele dădeau un ton foarte impozant și simetric camerei”, spune arhitecta. Deși te trimit cu gândul la ceva clasic, ele nu sunt deloc coloane tipice: „Partea de sus, capitelul, este geometric, are ciuperca aia expandată, nu este un capitel ionic sau corintic. E geometric, este o reinterpretare a coloanei”, mai spune ea.
Parchetul a fost și el salvat: „Era lemn masiv, și era păcat. [A fost – n.r.] rașchetat, chituit unde erau găuri mari între lamele și apoi lăcuit”.
Acolo unde elementele decorative erau prea distruse pentru a putea fi salvate, Corina și Traian Mihalache au creat elemente noi care să se potrivească cu stilul anilor ’20. De exemplu, decorația originală din baie avea o dungă neagră pe la jumătatea peretelui, de jur împrejurul camerei. „Dunga aceasta neagră, sublinierea cu negru, conturul lucrurilor, sunt foarte tipice Art Deco. Linia neagră care era inițial la baie noi am preluat-o și am subliniat conturul nișei”, explică Corina.
Prin apartament sunt puse, fie pe pereți, fie în rame, reproduceri ale unor fotografii alb-negru cu femei celebre din anii ’20 (creatoarea de modă Coco Chanel, dansatoarea și cântăreața Josephine Baker, actrița americană de origine asiatică Anna May Wong), cu cântăreți de jazz sau cu „flapper ladies” (tinere care adoptat moda și obiceiurile anilor ’20 – purtau fuste scurte, își tundeau părul bob, se machiau din abundență, ascultau jazz, consumau alcool și fumau țigări în public și, în general, aveau o atitudine îndrăzneață, încălcând normele sociale și arătându-și disprețul pentru ceea ce era considerat la acea vreme un comportament acceptabil).
În living și în bucătărie sunt reproduceri ale unor personaje și scene din filmul „Marele Gatsby” din anul 2013, în care a jucat Leonardo DiCaprio.
Pentru a crea atmosfera anilor ’20 arhitecții au folosit și alte obiecte tipice Art Deco: un microfon metalic ce evocă Epoca Jazz-ului, pene de struț în vazele din living și dining, o mașină argintie decapotabilă în miniatură sau ornamente din metal.
În anii ’20, penele de struț erau foarte folosite atât în modă (femeile le purtau ca accesorii de cap, la bentițe; de asemenea, din ele se făceau fâșii lungi numite „eșarfe boa” sau „șaluri boa” purtate pe umeri), cât și pentru decorarea meselor (erau puse în mijlocul acestora).
Cu mici excepții, mobila este toată nouă, iar o parte din ea a fost făcută pe comandă, cum este cazul celei din bucătărie.
Din mobilierul existent au păstrat un birou care a aparținut profesorului universitar care a locuit în apartament până în 2019. Chiar dacă nu este în stilul geometric Art Deco, ci mai degrabă clasic, biroul este foarte elegant.
„Nu era de aruncat, e superb. E lemn masiv și partea de scris, centrală, are o margine din lemn și pe interior e piele. Chenarul interior e din piele. Are și un basorelief decorativ, cred că e sculptat manual. Și ca să fie ceva mai contemporan și funcțional am pus butoni aurii pe care i-am trecut prin gaura cheii existentă ca să nu găurim biroul”, povestește Corina.
Biroul a fost recondiționat, curățat și lăcuit la o firmă ce face mobilă pe comandă și care se ocupă și de recondiționări de mobilier.
În total, brandul HOLT (Helping Others Live and Travel), deținut de Ioana Holt și Benjamin Earley, a investit 57.000 de euro în apartamentul „Marele Gatsby” de la Mămulari – de la finisaje la mobilier, de la taxe și proiectare până la contractul de închiriere a spațiului. Apartamentul de la etajul al doilea, deținut chiar de cei doi, urmează să fie și el amenajat și închiriat în regim hotelier.
În București, compania a investit în alte două locații, ambele în centrul vechi: un apartament dintr-un bloc din 1945 de pe strada Șepcari (aflat în proprietatea HOLT), și într-un viitor hotel cu 9 camere de pe strada Covaci, din Piața Sfântul Anton (închiriat de la un alt proprietar).
„Publicul țintă, cam pentru toți oaspeții noștri, constă, de obicei, din familii sau din grupuri de oameni de afaceri care călătoresc împreună și doresc să aibă un spațiu comun, dar să aibă fiecare și camera lor, un loc intim. Majoritatea sunt străini. Avem și români, mulți români care se întorc în țară de sărbători, în vacanțe sau pur și simplu au afaceri în țară”, explică Ioana.
Noi creăm niște locații care nu sunt camere de hotel, sunt case, sunt „homes” („acasă”), Ioana Holt
De pildă, în apartamentul de la Mămulari există un pickup funcțional și discuri de vinil pe oaspeții le pot asculta atunci când vor să se relaxeze.
Spațiile mai sunt închiriate și pentru evenimente, ca de exemplu degustări de vinuri sau cine private unde diverși chefi pregătesc meniuri deosebite.
„La Mămulari acum ne pregătim să avem niște oaspeți din Italia, un grup de oameni de afaceri”, mai spune ea.
În vârf de sezon, vara de exemplu, apartamentul de la Mămulari nu poate fi închiriat pentru o perioadă mai scurtă de 6 nopți. Pentru 9 persoane (capacitatea maximă de cazare a apartamentului), prețul pentru cele 6 nopți este, în luna iulie 2021, de 1.450 de lire, adică 206 lire / noapte.
„Celor mai mulți oaspeți care vin din străinătate li se par OK prețurile, chiar dacă sunt mai piperate în comparație cu ce li se oferă pe piață. Vor să închirieze un apartament mare, frumos, poate au rude sau familie în oraș sau au nevoie de spațiu. Nu suntem adepții perioadelor scurte [de ședere – n.r.] deoarece de cele mai multe ori în aceste apartamente perioadele scurte înseamnă niște șederi pentru cineva care vrea să impresioneze, vrea să facă o petrecere nebună unde să nu trebuiască să facă curat după și așa mai departe”, completează Ioana.
Deși afacerea lor nu se axează pe turism clasic, investitoarea crede că Bucureștiul are potențial de a atrage vizitatori veniți în vacanță, în special datorită vieții de noapte efervescente și a restaurantelor specializate în gastronomii din toate colțurile lumii, de la cea italiană la cea thailandeză.
Dacă și casele vechi din centrul Bucureștiului ar fi reabilitate acest potențial ar crește și mai mult: „Dacă s-ar rezolva aceste clădiri care se dărâmă una peste alta… Noi ne-am interesat foarte mult. Există o grămadă de inițiative și proiecte pentru reabilitare, problema este că și cei care dețin aceste clădiri ar trebui să-și dea interesul în a le accesa. Nu este ușor, asta este clar. Birocrația ne omoară în România”.
Investitoarea explică ce încearcă să ofere compania lor, care deține, închiriază sau administrează proprietăți și în SUA și în America de Sud: „Proprietarilor care nu au fonduri, dar ar vrea să renoveze, și sunt dispuși să ne lase pe perioada renovărilor să nu plătim chirii, noi le aducem fondurile. Se renovează și se face un acord în privința a cât de multe fonduri s-au investit și se ajustează chiria pe perioada închirierii. Și atunci noi ne recuperăm investiția, proprietarul rămâne cu casa renovată. Decât să îi stea în paragină și să nu-i facă niciun leu… Situația este ideală”.
Totuși, „e greu”, spune Ioana: „Am observat că cei care dețin aceste clădiri nu văd lucrurile așa. Am observat o reticență, probabil a generației mai în vârstă, care zic „Măi, eu am casă în mijlocul Bucureștiului, se dărâmă, dar nu mă interesează, nu vreau să-ți dau nicio lună gratuită” [pe perioada lucrărilor de renovare – n.r.]. Și atunci trebuie să-ți găsești oamenii care înțeleg și văd avantajul în viitor”.
Dacă folosești des Instagram, poți găsi o mulțime de lucruri interesante postate de GreatNews pe contul nostru, accesibil la linkul de mai jos:
