Într-o misiune istorică, robotul european Philae a ajuns în această seară pe o cometă, devenind prima sondă din lume care a aterizat lin pe un astfel de corp ceresc. Totuși, la această oră nu se știe dacă misiunea este un succes total deoarece sonda Philae nu a reușit să se prindă de suprafața cometei cu ajutorul cârligelor, așa cum era prevăzut, relatează BBC.
Prima aterizare din istorie pe o cometă a fost confirmată la ora 16:05 GMT (18:05 ora României). Sonda Philae fusese lansată în această dimineață spre cometa 67/Churyumov-Gerasimenko de satelitul Rosetta al Agenției Spațiale Europene (ESA).
Potrivit oamenilor de știință, este posibil ca sonda Philae, care cântărește 100 de kg, să se fi ridicat pentru scurt timp de pe suprafața cometei înainte de a coborî din nou pe corpul ceresc. „Poate că nu am aterizat o singură dată, ci de două ori”, a declarat managerul de proiect Stephan Ulamec.
Este nevoie de o analiză suplimentară pentru a înțelege pe deplin situația. Ulamec a mai arătat că, la ultimul contact radio avut cu sonda, ea părea să se afle într-o configurație stabilă.
„Trebuie într-adevăr să așteptăm până mâine dimineață, iar atunci vom ști mult mai multe lucruri”, a adăugat el.
Când semnalul transmis de sonda Philae a ajuns pe Pământ, centrul de comandă al misiunii ESA, aflat în Darmstadt, Germania, s-a umplut de strigăte de bucurie. „Este un pas important pentru civilizația umană”, a declarat unul dintre oficialii prezenți în centrul de comandă.
Sonda Philae, o aventură europeană
La scurt timp după aceea, instrumentele sondei Philae au început să transmită informații și imagini, iar una dintre echipele de cercetători a putut să observe că robotul se scufundase aproximativ 4 cm în sol, ceea ce sugera că suprafața cometei este acoperită de un strat fin de materie.
Ulterior, inginerii au observat că harpoanele gândite pentru a țintui sonda pe cometă nu s-au deschis așa cum ar fi trebuit.
Sonda Philae a fost lansată spre cometa 67/Churyumov-Gerasimenko de satelitul Rosetta al Agenției Spațiale Europene la ora 8:35 GMT (ora 10.35 în România). Scopul misiunii este de a afla mai multe lucruri despre comete, niște relicve de gheață rămase de la formarea Sistemului Solar.
„Ambiție”, un film artistic despre misiunea Rosetta, realizat de Agenția Spațială Europeană:
Una dintre cele mai mari dificultăți ale aterizării a fost gravitația foarte slabă a acestui munte de gheață lat de numai 4 kilometri. De asemenea, terenul este foarte accidentat: există stânci, gropi adânci, „turnuri” înalte din gheață, pante abrupte și fisuri.
Misiunea sondei Philae reprezintă o ocazie extraodinară de a lua mostre și de a studia direct astfel de călători cosmici. Este aproape sigur că aceste corpuri – cometele – dețin indicii cruciale despre materia din care s-a format Sistemul Solar acum 4,5 miliarde de ani deoarece ele sunt alcătuite din gazul, praful, gheața și rocile care au format Sistemul Solar. Una dintre teorii este aceea că ele au adus apa pe planete.
Ultima mare aventură europeană de a ajunge pe un corp ceresc a avut loc în 2005, când sonda Huygens a aterizat cu succes pe suprafața lui Titan, unul dintre sateliții naturali ai planetei Saturn.
Cometa 67/Churyumov-Gerasimenko se află la o distanță de 510 milioane de kilometri de Pământ, motiv pentru care comenzile radio ajung la sonda Philae abia după o jumătate de oră. Pentru comparație, Soarele se află la 150 de milioane de kilometri distanță de Pământ.
Satelitul Rosetta, cel care a transportat sonda Philae până la cometă, a fost lansat de pe Pământ în anul 2004. El a ajuns în apropierea cometei în august, iar de atunci a cautat un loc potrivit pentru trimiterea sondei.
Potrivit BBC, chiar dacă misiunea eșuează, imaginile și măsurătorile realizate de satelitul Rosetta în ultimele săptămâni vor fi suficiente pentru a rescrie cărțile despre comete.
Andrea Accomazzo, director de zbor al ESA, a arătat că valorea științifică a misiunii nu ține strict de o aterizare reușită: „O aterizare este în mod evident spectaculoasă; este lucrul pe care publicul îl recunoaște. Însă chiar de dinainte de aterizare, informațiile științifice aduse de Rosetta sunt mult peste ceea ce știam până acum despre comete”.
Chiar dacă Philae nu va reuși să rămână pe suprafața acesteia, Rosetta va face în continuare observații ale cometei timp de un an.
Dacă v-a plăcut acest articol, alăturați-vă, cu un Like, comunității de cititori de pe pagina noastră de Facebook.
