Alegerea hibrizilor, a sistemului de producție, respectarea măsurilor fitotehnice și realizarea corectă și la timp a lucrărilor de întreținere sunt condiții esențiale pentru o recoltă de rapiță bogată și sănătoasă. Astfel, în ceea ce privește bunele practici în producția de rapiță, principalele aspecte de care ar trebui să ții cont sunt legate de: respectarea tehnicilor agronomice (utilizarea de semințe certificate, respectarea rotației culturii, alternanța culturilor de toamnă cu cele de primăvară), fertilizarea corectă, igienizarea culturii și aplicarea măsurilor de protecție față de dăunători, boli și buruieni.
În cele ce urmează, ți-am pregătit un scurt ghid despre cele mai eficiente metode de prevenire a bolilor în cultura de rapiță și cum le pui în practică.
Principalele boli ale culturii de rapiță
Cultura de rapiță poate fi afectată de numeroase boli și, pentru a le putea preveni eficient, este important să știi care sunt cele mai întâlnite dintre acestea, ce sursă de infestare au și care sunt condițiile favorabile dezvoltării și răspândirii agenților patogeni care le provoacă:
- alternarioza – agentul patogen: ciuperca Alternaria brassicae; sursa de infestare: resturile de la plantele atacate, samulastra de rapiță, microscleroții din sol, sămânța infectată; condiții favorabile de dezvoltare: 17-25 grade Celsius, 95-100% umiditate relativă a aerului, timp de trei zile consecutiv;
- putregaiul cenușiu – agentul patogen: ciuperca Botrytis cinerea; sursa de infestare: resturi vegetale atacate, ciuperca atacând numeroase culturi; condiții favorabile: vânt care poartă sporii, umezeală, temperaturi de 10-15 grade Celsius;
- făinarea – agentul patogen: ciuperca Erysiphe cruciferarum; sursa de infestare: plantele atacate din familia Brassicaceae; agentul patogen are nevoie de țesut viu pentru a se putea dezvolta și pentru a se reproduce; condiții favorabile: temperaturi de peste 20 de grade Celsius, umiditate relativ ridicată a aerului;
- putregaiul negru – agentul patogen: ciuperca Phoma lingam (forma asexuată), Leptosphaeria maculans (forma sexuata); sursa de infestare: plante atacate, mai ales cele din speciile crucifere, semințe infectate, resturi vegetale atacate, samulastra; condiții favorabile: umiditate pe frunze timp de 4-48 de ore, umiditate relativă crescută a aerului, temperaturi între 4 și 28 de grade Celsius;
- putregaiul alb – agentul patogen: ciuperca Sclerotinia sclerotiorum; surse de infestare: scleroții care rezistă în sol și germinează în condiții de umiditate și temperatură a solului de 7-11 grade Celsius; din scleroți rezultă apotecii, din care apar ascosporii, în care se formează sporii care realizează infectia; condiții pentru infectare: umezeală pe frunze, de 16-24 de ore, sau umiditate a aerului de peste 85% și temperatură de 0-25 de grade Celsius; alt tip de infectare: infecția directă, prin miceliu (mai rar).
Importanța măsurilor de prevenire a bolilor în cultura de rapiță
Prevenirea eficientă presupune un sistem integrat de măsuri fitotehnice și chimice. În același timp, sunt importante monitorizarea constantă a culturii și consultarea specialiștilor, pentru a identifica din timp semnele îmbolnăvirilor și aplicarea corectă a tratamentelor preventive, adecvate tipului de hibrid și sistemului de producție alese.
Alegerea hibrizilor de rapiță – criterii de care să ții cont
Una dintre etapele esențiale de prevenire a bolilor la rapiță este achiziționarea de hibrizi din surse de încredere, ca să te asiguri că aceștia sunt caracterizați de productivitate, stabilitate și au proprietăți genetice și agronomice deosebite. Concret, iată care sunt criteriile pentru alegerea acestora:
- sistemul de producție ales – există două sisteme de producție: convențional și Clearfield®; astfel, poți alege hibrizi convenționali și un sistem convențional de producție sau hibrizi Clearfield® și un sistem Clearfield®; specialiștii BASF recomandă gama de seminte de rapita InVigor®, care cuprinde atât hibrizi convenționali, cât și Clearfield®;
- rezistența la condițiile meteorologice – rapița este o cultură sensibilă la factorii de mediu; în țara noastră, este preferată rapița de toamnă, pentru că este mult mai bine adaptată decât cea de primăvară; indiferent că sunt convenționali sau Clearfield®, hibrizii de calitate prezintă o bună toleranță la iernat, secetă și arșiță;
- toleranța la boli – printre cele mai agresive boli care atacă rapița sunt putregaiul negru (Phoma lingam) și verticilioza (Verticillium longisporum); așadar, un alt criteriu important de care e bine să ții cont când alegi hibrizii este toleranța pe care aceștia o au la boli, în special la acestea două;
- rezistența la scuturare – pe lângă buruieni, agenți patogeni, dăunători, scuturarea reprezintă unul dintre factorii importanți ce cauzează pierderi de producție; rezistența la scuturare oferă flexibilitate în ceea ce privește data de recoltare; totodată, este redusă presiunea samulastrei;
- potențialul de producție – în funcție de tipul de sol, microclimatul zonei și tehnologia aplicată, este bine să alegi hibrizii de rapiță după ce te consulți cu specialiștii în domeniu, tocmai pentru ca aceștia să fie cât mai bine adaptați nevoilor tale.
Respectarea rotației culturii – ce culturi premergătoare sunt recomandate
O altă măsură de prevenire a bolilor la rapiță este evitarea monoculturii. Potrivit lucrării „Tehnologia de cultivare a rapiței” (Ion Pirnă, Emil Voicu, Valentin Vlăduț, 2011), este recomandat ca rapița să fie cultivată pe același teren după cel puțin trei ani. Rotația de trei-patru ani este foarte eficientă pentru prevenirea unor boli ca putregaiul negru și alternarioza, iar cele mai bune premergătoare sunt cerealele păioase, în condițiile în care samulastra este controlată eficient. Rotația culturilor este importantă pentru prevenirea răspândirii agenților patogeni în sol.
Totodată, este de evitat cultivarea rapiței după floarea-soarelui sau leguminoase pentru boabe, pentru prevenirea bolilor comune, precum Sclerotina sclerotiorum. Soia poate fi cultivată în cultura a doua după rapiță, pentru că, de obicei, Sclerotina nu găsește condițiile favorabile pentru dezvoltare în timpul verii.
Importanța măsurilor fitotehnice pentru prevenirea bolilor la rapiță
Efectuarea corectă a măsurilor agrofitotehince asigură o prevenire a răspândirii bolilor, dar și a atacului agenților patogeni. Dintre acestea menționăm:
- pregătirea solului – trebuie să înceapă cât mai repede după recoltarea culturii premergătoare, în vară; rapița are nevoie de un pat germinativ foarte bine pregătit; se vor distruge buruienile și samulastra de la cultura premergătoare;
- respectarea densității optime – recomandarea este de 30-45 de plante/mp la hibrizii de rapiță; reține că o densitate mare favorizează apariția unui microclimat favorabil dezvoltării bolilor;
- igienizarea culturii – strângerea sau încorporarea în sol a resturilor vegetale de la o cultură la alta, eliminarea resturilor vegetale imediat după recoltarea culturii premergătoare;
- fertilizarea rațională – este bine să te consulți cu specialiștii în domeniu pentru realizarea unei fertilizări cât mai raționale; fertilizările neechilibrate sau excesive, mai ales pe bază de azot, pot sensibiliza planta, care devine mai vulnerabilă la atacul agenților patogeni.
Alte măsuri pentru prevenirea atacului agenților patogeni
- erbicidarea – foarte multe dintre buruieni sunt plante gazdă pentru diverși agenți patogeni, dăunători și favorizează zborul anumitor insecte; combaterea acestora este esențială; ca să te asiguri de eficiența produselor folosite, poți opta pentru pachete tehnologice dedicate culturii de rapiță convențională sau Clearfield®;
- prevenirea și combaterea atacurilor dăunătorilor – leziunile provocate de insecte pot favoriza dezvoltarea anumitor boli; prin urmare, aplicarea tratamentelor cu insecticide pentru controlul atacului puricilor cruciferelor sau a gargaritei tulpinii, de exemplu, și a tuturor dăunătorilor este important.
Aplicarea de fungicide cu acțiune preventivă și curativă
Folosirea de fungicide este o măsura eficientă pentru prevenirea și reducerea atacului bolilor. Sunt fungicide care se pot folosi pentru tratamentul semințelor, cu scopul combaterii bolilor cu transmitere prin semințe, și fungicide pentru tratamente în vegetație, care pot avea acțiune preventivă și curativă, ce împiedică germinarea sporilor și creșterea miceliului ciupercilor.
Prevenirea bolilor în cultura de rapiță este una dintre cele mai importante etape pentru obținerea unei recolte bogate și sănătoase. Alegerea hibrizilor și a sistemului de producție, combaterea buruienilor, a dăunătorilor și a agenților patogeni cu produse adecvate tipului de hibrid cultivat și sistemului de producție, respectarea rotației culturii, precum și realizarea corectă a lucrărilor solului sunt măsuri eficiente pentru evitarea apariției și dezvoltării bolilor ce pot compromite recolta parțial sau chiar complet.
Sursă foto: Shutterstock