Marea minciună despre aerul nostru. Cum e manipulată măsurarea poluării de autorități

Foto: Anton_Medvedev / Shutterstock

Stațiile de monitorizare a calității aerului din România – cele din rețeaua națională – au un rol clar: acela de a măsura nivelul unor poluanți, pentru ca datele să ajungă ulterior la public, dar și la autoritățile europene. Înainte, datele brute venite din stații trec prin mâinile operatorilor locali din agențiile județene de protecția mediului. În condiții bine definite de proceduri ei pot – numai dacă există o justificare pentru decizia lor – să invalideze unele date pe care le consideră eronate. Analizând însă aceste date, GreatNews a descoperit că în sute de cazuri nivelurile ridicate ale unor poluanți au fost invalidate – practic, considerate incorecte, și automat neluate în calcul – fără ca autoritățile să poată oferi o explicație plauzibilă pentru decizia lor.

* peste 570 de valori mari ale unor poluanți periculoși precum PM10 (particule de materie cu diametrul mai mic de 10 micrometri), benzen și ozon au fost invalidate în mod nejustificat

* unele agenții de protecția mediului din țară au făcut o adevărată practică din invalidarea acestor „vârfuri” de poluare; dacă luăm în calcul doar orașele din aria de gestionare a acestor agenții (Bacău, Carei, Oradea, Roman, Satu Mare) rezultă un număr potențial de 500.000 de români care ar fi putut fi dezinformați cu privire la poluarea din localitatea în care trăiesc

* dacă luăm în calcul și agențiile unde apar valori a căror invalidare nu a putut fi justificată, însă unde numărul „tăierilor de vârfuri” este mai redus, atunci ajungem la o populație de peste 1 milion (se adaugă orașele Baia Mare, Drobeta-Turnu-Severin, Târnăveni, Timișoara)

* deoarece PM10 este folosit pentru calcularea indicilor de calitate a aerului, invalidarea acestor valori poate duce la dezinformarea publicului, care ajunge să creadă că respiră un aer mai curat decât este acesta în realitate

* deoarece au fost invalidate, sute de valori mari de benzen și de ozon nu au mai fost raportate către Agenția Europeană de Mediu (de unde ar fi trebuit să ajungă apoi la Comisia Europeană)

* răspunsurile autorităților la solicitările GreatNews conțin informații false sau trădează o necunoaștere a procedurilor conform cărora se face validarea datelor înregistrate de analizoare

GreatNews a verificat o perioadă de un an pentru a vedea modul în care se face validarea datelor măsurate pentru PM10, benzen și ozon, în 41 de agenții pentru protecția mediului din țară.

Pentru particulele de materie PM10 și ozon am folosit intervalul 1 martie 2018 – 28 februarie 2019, iar pentru benzen 14 septembrie 2018 – 13 septembrie 2019.

În România, în Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului (RNMCA), există 148 de stații fixe ce măsoară diferiți poluanți, printre care se numără și PM10, benzenul și ozonul.

Benzenul și ozonul sunt măsurați doar cu ajutorul unor analizoare automate care înregistrează încontinuu valorile acestora, în timp ce particulele de materie sunt măsurate (în unele stații) prin două metode: gravimetrică (manuală) și nefelometrică (printr-un analizor automat).

Datele brute înregistrate de analizoarele automate sunt trimise către agențiile județene pentru protecția mediului și către APM București, unde sunt verificate de operatorii locali din fiecare agenție. Ei sunt cei care hotărăsc dacă datele înregistrate de un aparat sunt corecte sau nu. Așadar, le pot invalida.

Acest pas este unul esențial și justificat deoarece un analizor poate să nu funcționeze corect din diverse motive: poate că are nevoie de o calibrare (un fel de reglare), poate că au existat fluctuații de tensiune care au dus la apariția unor date aberante etc. Operatorul local este cel care trebuie să observe dacă un set de date este eronat (de exemplu, dacă apar valori negative, valori constante etc).

Prin urmare, rolul său este foarte important. Însă GreatNews a descoperit o multitudine de cazuri în care valorile mari înregistrate de aparate au fost invalidate din motive nejustificate sau greșite. În cazul unora dintre agenții, se poate spune că invalidarea acestor „vârfuri” de poluare a devenit o adevărată practică.

PM10 și ozonul au o importanță aparte în evaluarea calității aerului deoarece acești poluanți sunt 2 dintre cei 5 poluanți luați în calcul pentru stabilirea indicelui general de calitate a aerului.

Cei 5 poluanți sunt:

1. Dioxidul de sulf (SO₂)
2. Dioxid de azot (NO₂)
3. Ozon (O₃)
4. Monoxid de carbon (CO)
5. Particule în suspensie (PM10)

Pentru fiecare dintre acești 5 poluanți se stabilește un indice specific de calitate a aerului. Acesta este un sistem de codificare a concentrațiilor înregistrate, de la 1 la 6, adică de la „excelent” la „foarte rău”. Cu cât concentrația unui poluant este mai mare, cu atât indicele specific respectiv va fi mai prost.

De exemplu, pentru PM10, indicele specific este:

1, adică excelent, pentru concentrații cuprinse între 0 și 10 μg /m³ (micrograme / m³)
2, adică foarte bun, pentru concentrații cuprinse între 10 și 20 μg /m³
3, adică bun, pentru concentrații cuprinse între 20 și 30 μg /m³
4, adică mediu, pentru concentrații cuprinse între 30 și 50 μg /m³
5, adică rău, pentru concentrații cuprinse între 50 și 100 μg /m³
6, adică foarte rău, pentru concentrații de peste 100 μg /m³

Indicele general se stabilește pentru fiecare dintre stațiile automate din rețea, ca fiind cel mai mare dintre indicii specifici corespunzători poluanților monitorizați. Pentru a se putea calcula indicele general trebuie să fie disponibili cel puțin 3 indici specifici corespunzători poluanților monitorizați. Cu alte cuvinte, dacă, spre exemplu, la o anumită oră sunt disponibili 3 indici: 4 (mediu) pentru ozon, 5 (rău) pentru dioxid de azot și 6 (foarte rău) pentru PM10, indicele general al stației va fi 6 (calitatea aerului din zona stației fiind așadar „foarte rea”).

Indicii specifici și indicele general ai stației sunt afișați din oră în oră pe panourile informative din orașe și pe siteul public calitateaer.ro.

PM10

Spre deosebire de alți indici, ca de exemplu cel pentru ozon sau pentru dioxid de azot, indicele pentru PM10 se stabilește într-un alt mod, care poate fi influențat dramatic de invalidarea („tăierea”) unor vârfuri, adică a unor valori mari.

În cazul ozonului sau al dioxidului de azot, indicele se stabilește prin încadrarea valorii medii orare a concentrațiilor într-una dintre cele 6 categorii de calitate a aerului. Concret, analizorul măsoară încontinuu concentrațiile poluantului, iar media valorilor dintr-o oră este valoarea orară care este afișată pe siteul calitateaer.ro și care este folosită pentru a determina indicele pentru acel poluant, care este afișat chiar la acea oră pe site și pe panourile exterioare din orașe.

Astfel, chiar dacă ulterior un operator local invalidează în mod nejustificat anumite vârfuri de ozon sau dioxid de azot, cel puțin din perspectiva publicului nu se poate spune că oamenii au fost dezinformați deoarece indicele corect va fi fost afișat deja.

Însă în cazul PM10 lucrurile stau complet diferit deoarece indicele corespunzător particulelor în suspensie se stabilește prin încadrarea mediei aritmetice a valorilor orare înregistrate în ultimele 24 de ore în una dintre cele 6 categorii. Deci nu se folosește valoarea măsurată de analizor pentru ora respectivă, precum în cazul celorlalți poluanți.

Dacă, de exemplu, un operator local vine la serviciu, se uită dimineața pe datele orare pentru PM10 și invalidează – nejustificat – mai multe „vârfuri” din ziua anterioară, valoarea orară următoare nu va mai fi calculată ca medie aritmetică din 24 de valori, ci din mai puține, deoarece unele dintre ele au fost invalidate. Automat, dacă au fost invalidate valorile mari, media obținută va fi mai mică, iar indicele pentru PM10 afișat pentru următoarea oră va fi mai bun decât este în realitate.

Activitatea de validare a datelor se realizează în toate APM-urile de către operatorii locali astfel:

– de marți până vineri pentru ziua anterioară, până la ora 11;

– luni până la ora 13 pentru vineri, sâmbătă și duminică din săptămâna anterioară.

Pentru a înțelege și mai bine cum pot fi manipulați indicii de calitate a aerului – și, în consecință, cum se produce dezinformarea publicului, iată un exemplu concret în care oamenii au crezut că respiră un aer mai curat decât era acesta în realitate.

Am luat în considerare intervalul orar 12.00, 3 ianuarie 2019 – 11.00, 4 ianuarie 2019, de la stația BH-1 din Oradea.

PM10

Media pe ultimele 24 de ore pentru PM10, pentru ora 11 (deci în intervalul cuprins între ora 12 de pe 3 ianuarie – ora 11 de pe 4 ianuarie), a fost 35,62. Conform sistemului de codificare, această valoare a fost încadrată în categoria 4 (30-50). Adică la ora 11, pentru PM10 de la acea stație a fost afișat indicele Mediu de calitate a aerului.

Media aritmetică s-a făcut din 21 de valori, pentru că cele mai mari 3 valori au fost invalidate. Este vorba despre valorile 180,71; 153,99 și 143,16 de la orele 20.00, 21.00 și 22.00 din 3 ianuarie 2019.

Dacă s-ar fi validat și cele 3 valori, media aritmetică ar fi fost 51,08. Iar la ora 11, pentru PM10 nu ar mai fi fost afișat indicele Mediu, ci Rău (50-100).

CO

Indicele pentru monoxid de carbon se stabilește prin încadrarea mediei aritmetice a valorilor orare înregistrate în ultimele 8 ore în una dintre cele 6 categorii. La 11, media pentru ultimele 8 ore a fost de 0,16. Indicele corespunzător a fost categoria 1, Excelent.

NO₂

Valoarea de la ora 11, din 4 ianuarie, a fost 18,28. Valoarea este încadrabilă la categoria 1 (0-50), Excelent.

Pentru SO₂ și ozon nu s-au înregistrat date.

Deci indicele general de calitate a aerului pentru stația BH-1 în data de 4 ianuarie, la ora 11, a fost Mediu. În concluzie, orădenii au crezut că respiră un aer Mediu, însă în realitate el era Rău.

Într-un răspuns oferit la solicitarea GreatNews, reprezentanții APM Bihor nu au reușit să explice într-un mod convingător de ce au fost invalidate cele 3 valori, mai ales că valorile ridicate de PM10 se corelează perfect cu vârfuri ale altor poluanți precum monoxid de carbon (CO) și oxizii de azot (NOx). Toate aceste analizoare au surprins, așadar, creșteri ale poluanților, fie că aceștia au provenit din trafic sau din arderi (de altfel, corelația directă dintre PM10 nefelometric și NOx este una dintre regulile de urmărit în activitatea de validare menționată în Procedura de sistem pentru validarea datelor de calitate a aerului provenite din RNMCA; o corelație directă între doi poluanți se referă la faptul că atunci când nivelul unuia crește, și celălalt poluant are valori mai mari; acest lucru se întâmplă deoarece de multe ori acești poluanți au surse comune: mașini, arderi etc).

Acesta este doar un exemplu, însă GreatNews a identificat în intervalul de un an studiat peste 220 de invalidări nejustificate ale valorilor de PM10 în numeroase județe din țară.

În total, am descoperit peste 570 de cazuri de invalidări nejustificate ale vârfurilor de poluare cu PM10, benzen și ozon la agențiile județene pentru protecția mediului din Bacău, Bihor, Brăila, Giurgiu, Iași, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Neamț, Satu Mare, Timiș și Tulcea.

Dacă în cazul unor agenții este vorba de doar câteva valori invalidate nejustificat ori eronat, în cazul altora este evident că invalidarea vârfurilor a devenit o practică: Bihor (PM10 și ozon), Neamț (PM10), Bacău (PM10), Satu Mare (benzen) și Brăila (ozon).

APM Bihor

Pe parcursul unui an, la APM Bihor am descoperit 47 de valori mari de PM10 tăiate în cazul cărora autoritățile responsabile nu au reușit să ofere o explicație plauzibilă pentru invalidarea lor. Valorile au fost înregistrate la 3 stații din Oradea (BH-1, BH-2 și BH-3).

După cum se poate vedea în baza de date publică de pe siteul calitateaer.ro, în dreptul fiecărei valori există și o rubrică de comentarii, unde operatorul motivează de ce a fost invalidă valoarea. În cazul tuturor celor 47 de concentrații mari de PM10 invalidate la Oradea a fost trecut, sec, comentariul „valoare eronată”, fără alte detalii.

Am întrebat conducerea APM Bihor de ce au fost invalidate aceste concentrații mari, mai ales că toate aceste vârfuri de poluare cu PM10 se corelează perfect cu vârfuri de poluare cu NOx și CO, după cum arată și graficele din acest articol.

Mai multe dintre răspunsurile APM Bihor conțin informații complet false. Autoritățile au susținut că valorile au fost invalidate automat, de către soft, însă această afirmație este, pur și simplu, o minciună: toate valorile la care a făcut referire GreatNews în solicitările de presă au fost invalidate de operatorul local, nu de către soft (în dreptul valorii invalidate apare statusul U, ceea ce înseamnă că a fost invalidată de către utilizator, adică de un om, de un angajat al agenției).

Unul dintre motivele invocate de agenția județeană pentru invalidare a fost că măsurătorile automate nu au fost confirmate de metoda gravimetrică (aceasta fiind metoda de referință, datele obținute prin această metodă fiind raportate către autoritățile europene). După cum arătam și la începutul articolului, concentrația de PM10 din aer poate fi măsurată prin două metode: gravimetrică și nefelometrică (cu un analizor automat).

În realitate însă, operatorii locali ai APM Bihor au invalidat numeroase valori nefelometrice când diferența dintre media acestora și valoarea gravimetrică era foarte mică. Pentru a da un singur exemplu, în data de 3 februarie 2019, la BH-1, media nefelometrică a fost 35,26 (folosind inclusiv valorile invalidate), iar gravimetria 23,56. Chiar și așa, ei au invalidat vârful de poluare, pe motiv că valorile sunt eronate.

În plus, cum este și cazul BH-3, în unele stații nu se fac măsurători gravimetrice, analizoarele automate fiind singurele care pot oferi informații despre nivelul de poluare cu PM10.

Un alt motiv invocat de autoritățile de mediu din Bihor a fost acela că unele valori ridicate au fost invalidate deoarece în zilele respective a fost calm atmosferic. A invoca acest motiv pentru a justifica tăierea valorilor este însă complet eronat. Calm atmosferic înseamnă că în zilele respective vântul nu a bătut mai deloc, sau a bătut cu o viteză foarte mică. Prin urmare, toate particulele de materie au rămas pe loc, au stagnat, nu au fost dispersate de vânt și, automat, s-au acumulat în atmosferă, fiind înregistrate valori mari ale concentrațiilor de PM10. Evident, oamenii au respirat acele particule, iar faptul că poluarea nu a fost dispersată de vânt nu justifică sub nicio formă tăierea valorilor.

Cu alte cuvinte, este ca și cum autoritățile de la APM București ar fi invalidat celebrul vârf de poluare cu PM10 din noaptea de 1 spre 2 martie 2020 din capitală pe motiv că nu a bătut vântul (și atunci, în capitală, a fost calm atmosferic, ceea ce a contribuit la acumularea poluanților, însă – așa cum este normal – valorile mari nu au fost invalidate).

APM Neamț

Calmul atmosferic a fost folosit ca pretext pentru a invalida vârfurile incomode și de alte agenții de mediu, ca de exemplu APM Neamț. În total, agenția nu a putut justifica în mod convingător invalidarea a 52 de valori mari de PM10 de la stația NT-2 din municipiul Roman.

Deoarece stația din Roman nu are echipament pentru prelevarea de pulberi prin metoda gravimetrică, angajații APM Neamț realizează doar din când în când astfel de determinări, cu ajutorul unui dispozitiv diferit.

Întrebați de ce au invalidat zeci de valori care indicau vârfuri de poluare, în ciuda faptului că acele vârfuri de PM10 erau corelate cu vârfuri de poluare cu oxizi de azot, cei de la APM Neamț au răspuns că le-au invalidat fie din cauza calmului atmosferic, fie deoarece valorile zilnice obținute prin expunerea filtrelor au fost mai mici.

În realitate însă, filtrele nu au fost expuse în aceleași zile precum cele în care s-au înregistrat vârfurile de poluare, ci la o zi, două, 3 sau chiar și 5 zile distanță, ceea ce face comparația între valori complet irelevantă. De pildă, APM Neamț a încercat să justifice tăierea vârfului de poluare din data de 30 ianuarie 2019 (când media valorilor nefelometrice a fost de 53,92) prin faptul că a expus un filtru cu 5 zile înainte, pe 25 ianuarie 2019 (care a obținut valoarea de 47,30).

Potrivit normelor din Procedura de sistem pentru validarea datelor de calitate a aerului provenite din RNMCA, „în cazul în care, pe baza determinărilor nefelometrice pentru PM10, media zilnică depășește valoarea de 50 µg/m³, iar rezultatul gravimetriei nu confirmă depășirea acestei valori, toate datele nefelometrice pentru ziua respectivă se vor valida incorect. Dacă depășirea valorii de 50 µg/m³ este confirmată de determinarea gravimetrică, toate datele nefelometrice pentru ziua respectivă se vor valida corect”.

Prin urmare – așa cum este logic – procedura se referă strict la compararea valorilor aferente aceleiași zile.

Întrebați dacă nu consideră că au dezinformat publicul prin invalidarea acestor valori care influențează stabilirea indicilor de calitate a aerului, APM Neamț a răspuns că „indicii de calitate a aerului nu sunt influențați de validarea sau invalidarea anumitor valori, deoarece procesul de validare se desfășoară în prima parte a zilei următoare sau lunea, pentru zilele din week-end, publicul nefiind dezinformat/indus în eroare”.

Mai mult, într-un răspuns oferit GreatNews, chiar și reprezentații Ministerului Mediului au susținut – în mod eronat – același lucru, și anume că publicul nu poate fi dezinformat prin invalidarea valorilor mari de PM10: „Precizăm faptul că validarea incorectă a anumitor date orare, inclusiv a “vârfurilor”, nu a fost de natură să dezinformeze, întrucât operaţiunile de

validare se realizează în ziua următoare celei pentru care au fost calculaţi indicii de calitatea aerului care au fost afişaţi pe hartă, deci au fost disponibili publicului”.

După cum am arătat și în cazul exemplului din Oradea, acest lucru este fals în cazul PM10 deoarece indicele pentru PM10 se stabilește prin media aritmetică din ultimele 24 de ore. Dacă un operator local invalidează într-o dimineață, între orele 9 și 10 de pildă, valori din ziua anterioară, indicele pentru PM10 afișat la ora 10 va fi influențat de aceste tăieri, la fel și cel general de calitate a aerului, care depinde de PM10.

Într-o discuție purtată de GreatNews cu mai mulți specialiști din cadrul Agenției Naționale pentru Protecția Mediului (ANPM), Corina Lupu, director general al Direcției Generale de Monitorizare din ANPM, a sugerat că măsurătorile făcute de analizoarele automate de PM10 nu sunt tocmai importante deoarece ele nu sunt trimise autorităților europene: „Deci astea (valorile nefelometrice – n.r.) chiar nici nu contează ca validare / invalidare. Pentru că nu se regăsesc ulterior la raportare”.

Pe de altă parte, așa cum am arătat, ele au rolul de a informa publicul în timp real asupra calității aerului, ceea ce le face foarte importante pentru oamenii obișnuiți.

APM Timiș

Nici cei de la agenția județeană din Timiș nu au putut oferi o explicație pentru faptul că unele valori mari ale PM10 au fost invalidate „pe sărite”, numai atunci când depășeau un anumit prag.

De exemplu, în ziua de 1 martie 2018, la stația TM-2, au fost tăiate numai valorile de peste 90-100 µg / m³. În dreptul fiecărei valori invalidate, operatorul local a trecut în rubrica de comentarii motivul „analizorul nu funcționează corespunzător”, ceea ce creează o situație cel puțin bizară, deoarece analizorul ar fi mers prost exact când concentrațiile erau mari, timp de 2-3 ore, apoi brusc (fără să fi intervenit cineva – o intervenție tehnică fie se observă în sistem, fie ar fi fost menționată de APM Timiș în răspunsurile oferite GreatNews), a început iarăși să meargă bine câteva ore, apoi iarăși când poluarea a fost mai mare s-a defectat.

APM Timiș nu a reușit să ofere o explicație plauzibilă pentru aceste invalidări, motivând că „s-au invalidat câteva medii orare care au fost considerate nerelevante de către operator, analizând corelarea spațială și temporală a indicatorului și ținând cont de parametri meteo”.

Într-adevăr, este posibil ca atunci când este ceață și umiditate mare, analizorul de PM10 să nu funcționeze foarte corect, însă după cum se observă pe graficul de mai jos, a doua zi, în data de 2 martie, umiditatea din aer a fost și mai mare, iar valorile de PM10 – mici de această dată – nu au mai fost invalidate.

Pentru alte zile, autoritățile județene au motivat invalidarea valorilor nefelometrice spunând că ele nu au fost confirmate prin metoda gravimetrică. Când GreatNews le-a solicitat o nouă explicație întrucât pentru zilele respective nu existau în baza de date valori gravimetrice care să confirme sau să infirme măsurătorile automate, cei de la APM Timiș au spus că filtrele de prelevare nu au indicat depășirea valorii limită zilnice, însă ele au fost anulate deoarece au fost manipulate greșit, „ceea ce putea conduce la valori irelevante ale concentrațiilor”.

În ciuda acestui fapt, valorile obținute de analizorul automat, care au înregistrat depășiri, au fost invalidate.

Practic, se ajunge la o situație amuzantă dacă nu ar fi vorba de modul în care este gestionată calitatea aerului într-un oraș atât de mare precum Timișoara: niște date pentru care nu exista nicio dovadă că sunt eronate – cele obținute automat – au fost invalidate pe baza unor date greșite obținute manual, despre care APM Timiș recunoaște că au fost eronate.

APM Maramureș

Și autoritățile de mediu din Maramureș au invalidat concentrații mari de PM10 considerându-le „nerelevante”, conform comentariilor din baza de date. Întrebați de ce le-au considerat

„nerelevante”, reprezentanții APM Maramureș au adus în discuție același calm atmosferic: „viteze ale vântului nesemnificative – sub 1 metru / secundă care au determinat condiții de dispersie a poluanților complet nefavorabile. În aceste episoade de timp, emisiile de poluanți practic staționează la nivelul solului determinând apariția acestor vârfuri ale concentrațiilor, considerate nerelevante pentru trendul general al poluantului”.

După cum am arătat mai sus, faptul că nu a bătut vântul, iar poluanții nu au fost dispersați, nu înseamnă că oamenii nu au fost expuși acelor niveluri ridicate de poluare.

APM Satu Mare

Autoritățile județene din Satu Mare au încercat să justifice tăierea unor concentrații mari de PM10 prin existența unui salt brusc al valorilor. De fapt, valorile cresc treptat.

APM Tulcea

Și această agenție de protecția mediului a încercat să minimalizeze importanța măsurătorilor automate, menționând în două răspunsuri succesive că ele au „doar un caracter informativ”, deși, după cum am arătat, indicii de calitate a aerului sunt determinați în funcție de aceste măsurători automate, care au așadar un rol esențial în informarea corectă a publicului.

Analiza datelor a arătat că operatorii APM Tulcea au invalidat și valori care au fost confirmate de metoda standard, cea gravimetrică.

La stația de monitorizare TL-3, au fost invalidate 4 valori mari de PM10 din data de 15 octombrie 2018 pe motiv că au fost „valori neplauzibile (foarte mari și nejustificate)”, care „nu se încadrau în trendul de date din ziua respectivă”. În realitate, acele valori foarte mari (a existat un vârf chiar de 433,76 la ora 9 dimineața) au fost confirmate prin metoda gravimetrică, prin aceasta din urmă obținându-se chiar o valoare mai mare decât media concentrațiilor obținute de analizor (media valorilor nefelometrice, inclusiv cu valorile invalidate, a fost de 79,37, iar gravimetria a fost de 98,38). Așadar, nu exista un motiv întemeiat pentru invalidarea valorilor mari.

Întrebați și de ce au invalidat concentrații de PM10 în zile în care diferența dintre valorile obținute prin cele două metode a fost foarte mică (de exemplu, în data de 9 octombrie 2018, la stația TL-3, media valorilor obținute prin metoda nefelometrică, inclusiv cu valorile invalidate, a fost de 73,54 µg/m³, iar valoarea obținută prin gravimetrie 72,59), autoritățile nu au reușit să ofere un răspuns convingător. Potrivit APM Tulcea, datele au fost invalidate deoarece „valorile erau neplauzibile, foarte mari și nejustificate”. Nu au explicat de ce erau nejustificate din moment ce au fost confirmate prin metoda gravimetrică.

APM Bacău

Nici autoritățile de mediu din județul Bacău nu au reușit să explice în mod convingător de ce au invalidat zeci de valori considerându-le „neplauzibile”. Unul dintre motivele invocate a fost acela că „probabil” au existat erori în momentul calibrării automate a aparatelor.

Pe de altă parte, vârfurile de PM10 sunt corelate cu vârfuri ale altor poluanți, ca de exemplu NOx sau CO, însă într-unul dintre răspunsurile APM Bacău agenția consideră că „valorile măsurate de analizoare se invalidează în situațiile în care sunt neplauzibile, nu se înscriu în domeniul valorilor unui set de date, variații bruște ale valorilor etc, ceea ce denotă o funcționare necorespunzătoare a analizoarelor în anumite intervale orare. În acest caz, corelațiile directe dintre parametrii nu asigură implicit și corectitudinea valorilor măsurate, acestea putând fi mult mai mari decât cele reale (de ex. în cazul PM10 valorile nefelometrice sunt mult mai mari decât cele gravimetrice)”.

În realitate însă, agenția a invalidat multe valori nefelometrice din zile în care diferența dintre media datelor automate și valoarea gravimetrică era mică. De exemplu, în 26 martie 2018, la stația BC-2, media valorilor nefelometrice a fost de 32,31 (folosind inclusiv valorile invalidate), fiind așadar foarte apropiată de gravimetria din acea zi, care a fost de 23,04.

Un alt exemplu: 11 decembrie 2018, la BC-2, unde valorile mari de PM10 se corelează direct cu creșterea NOx din același interval orar. De asemenea, media nefelometrică și gravimetria sunt foarte apropiate în această zi: media valorilor colectate de analizorul automat este 35,59 (folosind inclusiv valorile invalidate), iar gravimetria este 26,98.

Legat de afirmația că operatorii locali au invalidat date în cazul cărora era vorba de variații bruște ale valorilor – nici acest fapt nu se confirmă, în numeroase cazuri observându-se cum valorile cresc treptat, iar apoi scad treptat, ceea ce sugerează existența unui vârf de poluare, nu o defecțiune sau apariția unor date aberante.

APM Mehedinți

Singura agenție de protecția mediului din țară care a admis un fapt evident – și anume că indicele de calitate a aerului este influențat de invalidarea valorilor de PM10 – a fost APM Mehedinți.

Autoritățile de mediu din județ au recunoscut că, prin invalidarea valorilor de PM10 din data de 9 noiembrie 2018 de la MH-1 (Drobeta-Turnu-Severin), indicele general al stației a fost 2 (deci „Bun”), în vreme ce luarea în calcul a valorilor de PM10 „ar fi dus la stabilirea indicelui general al stației 4” („Mediu”).

APM Mehedinți a admis că invalidarea valorilor respective „nu a fost cea mai bună decizie” (media nefelometrică și valoarea gravimetrică fiind apropiate), dar că „decizia de invalidare nu a fost altceva decât o eroare fără a avea intenția de a dezinforma / induce în eroare publicul interesat”.

Ce mai spun reprezentanții ANPM despre analizoarele automate de PM10

În discuția purtată cu GreatNews, reprezentanții ANPM au mai argumentat că multe dintre analizoarele de PM10 din țară sunt destul de vechi (cu excepția celor din București și din alte câteva orașe) și arată valori mai mari decât cele reale, în special în perioadele de iarnă.

Pe de altă parte, doar unele agenții invalidează aceste vârfuri, ceea ce sugerează că restul agențiilor din țară au încredere în aceste echipamente.

Benzen

Astfel de vârfuri tăiate nu apar numai la particulele de materie, ci și la un alt poluant foarte periculos: benzenul.

APM Satu Mare

În intervalul de timp de un an analizat, GreatNews a descoperit că APM Satu Mare a invalidat – în mod nejustificat – peste 150 de valori mari de benzen la stații de monitorizare a aerului SM-2 (din Carei) și SM-1 (din Satu Mare).

Într-un prim răspuns oferit redacției, agenția a menționat că „s-au invalidat acele valori orare care au ieșit din trendul zilei, fără nici un motiv de poluare, mai ales neavând corelația cu alți indicatori”.

Însă GreatNews a verificat această afirmație, iar ea se dovedește a fi una falsă. În toate aceste cazuri se verifică corelațiile directe benzen-monoxid de carbon sau benzen-dioxid de azot, ceea ce sugerează că în intervalele respective, când nu doar benzenul a fost ridicat, poluarea a fost mai mare.

Într-un al doilea răspuns, în contradicție completă cu primul răspuns, agenția a menționat că, în cazul stației SM-2, „nu se poate aplica” corelația benzen-CO-NOx. Motivul invocat a fost acela că traficul auto din zonă este unul „moderat” și că „stația se află amplasată într-o zonă rezidențială”.

De fapt, stația SM-2 este chiar una de tip trafic, ceea ce înseamnă că a fost gândită și amplasată tocmai pentru a monitoriza poluanții generați de mașini. Ea se află pe Strada Uzinei, aproape de intersecția cu o altă stradă. În plus, Strada Uzinei face parte din Drumul Național 1F (DN1F), care duce direct spre vama din Urziceni, aflată la granița cu Ungaria (distanța între Carei și Urziceni este de doar 8 kilometri). Prin urmare, fluxul de mașini în zonă poate fi destul de ridicat.

APM Satu Mare mai menționează că „Dacă aceste creșteri ar fi rezultate din cauza traficului rutier, aceste valori s-ar fi obținut în mod similar pe tot parcursul anului, dar după cum ați observat, acest fenomen apare doar în perioada de iarnă, în momentul pornirii încălzirii domestice. S-au invalidat valorile mari de benzen pentru că nu este normal să fie salturi de creștere, după părerea operatorului, nejustificate”.

Însă această afirmație nu are cum să justifice tăierea vârfurilor de benzen. Mai mult, este normal ca benzenul să înregistreze concentrații mai mari iarna deoarece în acea perioadă, la poluarea din trafic se adaugă poluarea generată de încălzirea domestică, în acea zonă de case încălzirea realizându-se prin arderea de lemne sau de cărbune, ceea ce produce benzen.

Mai jos, iată graficele pentru lunile octombrie 2018, noiembrie 2018, decembrie 2018 și ianuarie 2019, în care se observă foarte bine corelațiile directe între benzen, monoxid de carbon și dioxid de azot:

În plus, și aici se observă practica tăierii vârfurilor „pe sărite”, ca în exemplul de mai jos, în ciuda faptului că în ziua respectivă creșterile de benzen sunt confirmate de creșteri de monoxid de carbon la aceleași ore:

Toate cele peste 150 de valori de benzen au fost între timp certificate de Centrul de Evaluare a Calității Aerului (CECA) din cadrul Agenției Naționale de Protecția Mediului (ANPM) ca fiind invalidate corect, ceea ce înseamnă că aceste date nu au fost raportate către Agenția Europeană de Mediu, așadar nu au ajuns nici la Comisia Europeană (către organismul european se raportează numai datele validate cu statusul „corect”). Prin urmare, autoritățile europene au fost dezinformate deoarece la ele nu au ajuns și valorile mari de benzen, valori considerate „nejustificate”.

Certificarea este o etapă din managementul calității datelor furnizate de stațiile de monitorizare a calității aerului prin care se confirmă sau se modifică statusul validării datelor. Certificarea finală a datelor pentru anul anterior se realizează anual, până la data de 30 aprilie a anului curent. Ulterior, datele certificate din anul anterior sunt trimise autorităților europene până la data de 30 septembrie a anului în curs.

Este important de subliniat și că pentru benzen nu există o valoare limită pe zi care nu trebuie depășită, ci una anuală, de 5 µg/m³ (practic, media tuturor valorilor înregistrate într-un an calendaristic nu trebuie să fie mai mare de 5 µg/m³). Prin urmare, invalidarea unui număr semnificativ de valori mari de benzen poate influența destul de mult media anuală (care și ea este raportată către autoritățile europene).

În discuția purtată de GreatNews cu mai mulți specialiști din cadrul ANPM aceștia au susținut că autoritățile europene nu au fost dezinformate.

Unul dintre argumente a fost acela că media anuală a fost puțin influențată de invalidarea celor 150 de valori din cele aproximativ 8.700 câte sunt disponibile într-un an (365 zile X 24 de ore) dacă un analizor de benzen funcționează tot timpul corect.

„150 de valori pe care nu le-au validat de fapt nu înseamnă foarte mult. Poate să însemne punctual ceva. Dar la seria întreagă de date și la raportare înseamnă puțin (…) Dacă cineva îmi invalidează un sfert din an deja e o problemă. Că am coborât la 75%, deja nu mai avem ce face cu seria aia. Și atunci da, e o problemă cu seria aia”, a declarat Patricia Lungu, director al Centrului pentru Evaluarea Calității Aerului din ANPM.

„Nu putem să luăm cele 8.000 și ceva de date să le verificăm punctual, oră cu oră”, a mai spus Lungu.

Cristian Ivanciu de la Serviciul Calitatea Aerului din cadrul CECA a menționat că certificarea datelor este un proces complex: „De aici de la noi din birou de la București de multe ori e foarte ușor să zici „A greșit” sau „Nu a greșit”. La procesul de certificare, deci după ce validează ei, noi mai discutăm cu ei, și mai întoarcem unele date sau nu. (…) De multe ori la certificare corectez pe acel om din teritoriu, operatorul local, dar vedeți de multe ori e foarte greu. El ia o decizie și în funcție de condițiile de acolo, pe care eu nu le știu. Sunt anumite depășiri pe care el poate nu a știut să le explice mai bine, dar în principiu ei cunosc foarte bine tendința, mai ales cei care sunt de mult timp acolo. Dar în principiu ținem cont de experiența lor și de condițiile locale. De multe ori e greu după un an de zile să îți spună ce a făcut acolo sau de ce”.

Pe de altă parte, dincolo de posibilitatea ca invalidarea nejustificată a unor valori mari de benzen să influențeze media anuală, tăierea unor vârfuri de poluare poate influența și modul în care este gestionată calitatea aerului într-o anumită zonă.

De exemplu, dacă în 3 din ultimii 5 ani media anuală pentru benzen este mai mare de 3,5 µg/m³ (iar anterior se situa sub acest prag), zona respectivă este încadrată într-un alt regim de evaluare, ceea ce înseamnă că autoritățile locale trebuie să conceapă noi planuri de calitate a aerului, care să vină cu soluții pentru reducerea poluării.

Totuși, în acest caz punctual (SM-2), chiar cu valorile mari de benzen invalidate, media anuală nu a fost modificată suficent de mult pentru a încadra zona într-un alt regim de evaluare, au explicat reprezentanții ANPM într-un răspuns trimis GreatNews. Zona Satu Mare este încadrată în regim de evaluare B (adică valoarea concentrației medie anuală este situată între pragul inferior de evaluare și pragul superior de evaluare, adică în intervalul 2 µg/m3– 3,5 µg/m3).

„Atât media anuală pentru anul calendaristic 2018 și cât și cea pentru anul calendaristic 2019 obținute pe baza valorilor validate cu status corect și pe baza valorilor validate cu status corect și incorect (respectiv cu cele pentru care a fost modificat statusul în etapa de validare) se încadrează în intervalul dintre pragul inferior și pragul superior de evaluare. Cu alte cuvinte invalidarea (validarea cu status incorect) nu a a avut nicio influență în ceea ce priveste regimul de evaluare. Ca urmare nu se poate pune problema privind dezinformarea Comisiei Europene prin raportarea acestor date”, au spus reprezentanții CECA.

an	Concentrația medie anuală cu toate valorile orare valide	Concentrația medie anuală după validare și certificare
2018	3,03 µg/m3 cu 8431 valori orare	2,91 µg/m3 cu 8278 valori orare
2019	2,25 µg/m3 cu 8571 valori orare	2,06 µg/m3 cu 8414 valori orare

Pe de altă altă parte, astfel de modificări fără justificare sunt inacceptabile, chiar dacă schimbă sau nu substanțial mediile anuale, iar autoritățile europene ar trebui să primească date măsurate și validate corect, conform procedurilor.

APM Giurgiu

În județul Giurgiu, în data de 1 noiembrie 2018, autoritățile de mediu au invalidat valoarea de 14 µg/m³ la benzen de la stația GR-4 (Braniștea) pe motiv că valoarea este „incorectă” și „necorelată cu ceilalți poluanți”. În realitate, la o simplă analiză a unui grafic, se observă foarte clar faptul că benzenul este corelat perfect cu alți poluanți, monoxidul de carbon, toluenul, etilbenzenul, metaxilenul, ortoxilenul și paraxilenul având toți creșteri la acea oră.

În ciuda acestui fapt, APM Giurgiu a considerat că este vorba despre o variație „bruscă”, „atipică” și „suspectă”: „Dacă apare o valoare mare singulară, într-un șir de valori mici, nu te poate conduce decât la concluzia că este o eroare. O valoare mare nu poate fi înregistrată o singură oră, ca apoi aparatul să nu mai înregistreze alte valori la fel de mari sau în jurul acelei valori mari și orele următoare”.

În data de 26 noiembrie 2018 a fost invalidată o altă valoare mare la aceeași stație: 11 µg/m³ (în comentariul său, operatorul local a menționat „eroare de măsurare”). Pentru ziua respectivă nu există date pentru monoxid de carbon, însă concentrația de toluen a avut și ea un vârf la aceeași oră precum benzenul, ceea ce susține posibilitatea unui vârf de poluare în acel interval orar.

Întrebați de ce au invalidat valoarea mare de benzen, dar nu și pe cea de toluen, dacă au considerat că analizorul măsoară eronat și are probleme (același analizor măsoară atât benzenul, cât și toluenul), cei de la APM Giurgiu au oferit un răspuns cel puțin bizar: „în ceea ce privește validarea cu status „Corect” a valorii orare pentru toluen, menționăm că pentru toluen nu este stabilită nicio valoare-limită, ca urmare nu este necesară verificarea conformității cu prevederile legale”.

Prin urmare, este ca și cum ar admite că au invalidat benzenul deoarece valoarea era mare, dar toluenul a fost lăsat în pace deoarece nu există o valoare limită stabilită prin lege pentru el.

APM Timiș

Autoritățile de mediu din județul Timiș nu au reușit să explice în mod convingător de ce au invalidat un vârf de poluare cu din data de 6 ianuarie 2019, de la stația TM-7 (din localitatea Lugoj).

Practic, în ziua respectivă, timp de 4 ore, de la 11.00 la 14.00, operatorii locali au considerat că „analizorul nu funcționează corespunzător”, exact în intervalul orar în care valorile de benzen au fost ridicate, ajungând chiar și la 22,41 µg/m³.

Exact în intervalul orar 11-14 se observă faptul că și poluanții toluen, etilbenzen, metaxilen, ortoxilen și paraxilen au avut valori crescute. Acești 5 poluanți și benzenul se corelează direct de obicei, așadar vârful de poluare cu benzen era confirmat și de celelalte 5 concentrații. În plus, și la poluantul NOx se observă o creștere în apropierea aceluiași vârf.

Însă în ciuda acestui fapt, APM Timiș a transmis că a invalidat valorile mari de benzen deoarece „s-a considerat că în intervalul orar 11.00-14.00 nu există o variație similară a analizorului BTX cu ceilalți parametri monitorizați de stație”.

Agenția nu a explicat la ce parametri face referire, mai ales că singurii alți parametri care ar fi putut confirma sau infirma vârful de poluare cu benzen, în afară de NOx și ceilalți 5 poluanți, sunt monoxidul de carbon și PM10, cu care benzenul se corelează direct. Însă la stația TM-7 nu se măsoară monoxidul de carbon, iar pentru PM10 nu există date în ziua de 6 ianuarie 2019, în intervalul 11-14.

APM Mureș

Autoritățile de protecția mediului din Mureș au considerat că valorile mari din zilele de 4 octombrie 2018 și 1 decembrie 2018 de la stația MS-4 din Târnăveni sunt „valori neplauzibile pentru benzen”, deși ele nu erau atât de mari încât să pară date aberante provocate de o defecțiune.

Concret, în ziua de 1 decembrie, la ora 8 dimineața, benzenul a avut o concentrație de 14,88 µg/m³, iar pe 4 octombrie de 8,72 µg/m³ la ora 10 dimineața.

Însă, dacă ne uităm pe valorile benzenului din mai multe orașe din țară, se observă că o valoare de 15 µg/m³ nu este una ieșită din comun. Există numeroase zile în care benzenul are valori mari, chiar și de 20, 25 sau 30 µg/m³, în diferite orașe, iar acestea nu au fost invalidate. De pildă, la Brașov, la stația BV-1 din oraș, în luna mai 2020 s-au înregistrat valori orare de benzen cuprinse între 40 și 350 de µg/m³, valori care nu au fost invalidate (în acea perioadă s-au făcut lucrări de asfaltare în zona stației).

În cazurile de la Târnăveni, deși există o corelație, în intervalele orare vizate, între benzen și NOx, ceea ce poate indica existența unor arderi în aer liber, APM Mureș ne-a comunicat că, „în urma verificărilor efectuate s-a constatat că în aceste perioade nu a existat o poluare cauzată de arderi în aer liber”.

APM Mureș a mai transmis că „90% din cantitatea de benzen din aerul ambiental provine din traficul rutier iar restul poate proveni din încărcarea/descărcarea benzinei, alte activități cu produse pe bază de solvenți și arderea controlată sau în aer liber a lemnului sau deșeurilor lemnoase. Stația MS4 este situată într-o zonă neafectată de traficul rutier. De asemenea cele două valori orare nu se regăsesc nici în celelalte situații menționate și ies din variația obișnuită a valorilor înregistrate pentru zilele respective. Din aceste motive valorile au fost considerate ca fiind neplauzibile”.

APM Iași

Întrebați de ce operatorii locali au invalidat valoarea mare de benzen de 23 µg/m³ din data de 16 martie 2019, de la stația IS-6 (comuna Ungheni, de la granița cu Republica Moldova), autoritățile de mediu au răspuns că au luat această decizie „inclusiv în urma verificării anumitor corelații între parametrii monitorizați specifici tipului și reprezentativității amplasamentului stației de monitorizare”.

De fapt, urmărind aceste corelații, se observă că benzenul este corelat foarte bine cu monoxidul de carbon la acea oră. De asemenea, la ora 4.00, când a fost înregistrată valoarea (invalidată) de benzen de 23 µg/m³, PM10 nefelometric a fost foarte mare, de 165.

Prin urmare, sunt concentrații mari la mai mulți poluanți, nu doar la benzen.

Întrebați cum explică această situație, într-o a doua solicitare APM Iași a răspuns că valoarea a fost „neplauzibilă”, „ținând cont și de valorile înregistrate anterior acestei valori orare cât și după această valoare”. Însă datele arată că s-au înregistrat valori mari la benzen timp de mai multe ore, de pe la 1 noaptea până la 7 dimineața.

APM Iași a mai arătat și că a invalidat valoarea respectivă după ce a comparat-o cu valorile medii orare măsurate din luna februarie și din prima jumătate a lunii martie.

Pe de altă parte, faptul că anterior nu s-au înregistrat valori mari de benzen nu înseamnă automat că nu se puteau înregistra valori ceva mai ridicate, precum cea de 23 µg/m³.

Ozon

APM Bihor

Reprezentanții Agenției pentru Protecția Mediului Bihor nu au reușit să explice de ce au invalidat aproape 30 de valori ridicate ale concentrației de ozon măsurate la stația BH-2 din Oradea.

Unul dintre motivele pentru invalidare a fost, potrivit APM Bihor, comparația cu valorile orare măsurate la celelalte stații din oraș.

Însă realitatea din oraș arată că aceasta justificare nu are niciun fundament. În general, în zonele cu mai mult trafic, unde mașinile degajă NOx, ozonul tinde să fie mai mic deoarece el intră în reacție cu oxizii de azot. În consecință, concentrația de ozon din aer scade.

Urmărind vârfurile invalidate de ozon de la BH-2 se observă foarte clar că nivelul de ozon din intervalele respective era mai mare decât la celelalte două stații din oraș, BH-1 și BH-3. În schimb, exact în aceleași intervale orare, nivelul de NOx era mai mic la BH-2 și mai mare la BH-1 și BH-3.

Ca să dăm un singur exemplu, în data de 6 august 2018, au fost invalidate valorile de ozon de la BH-2 din intervalul orar 17-20, toate depășind nivelul de 120 µg/m³. În schimb, la acele ore, nivelul de NOx a fost mai mic la BH-2, comparativ cu celelalte două stații.

Iată graficele care relevă foarte bine acest lucru:

APM Bihor a menționat și datele meteo printre motivele care l-au determinat pe operatorul local să invalideze valorile mari, însă în toate aceste cazuri se observă – așa cum este normal, deoarece ozonul se formează sub acțiunea razelor de soare – că nivelul de ozon se corelează direct foarte bine cu radiația solară (concret, când ozonul este mare, și radiația solară este mare).

Conducerea Agenției nu a răspuns la întrebarea de ce operatorii locali au invalidat cu precădere vârfurile de peste 120 µg/m³.

Potrivit Legii calității aerului, valoarea-țintă pentru protecția sănătății umane în cazul ozonului este 120 µg/m³. Pentru a stabili dacă valoarea-țintă a fost depășită într-o zi se calculează mai multe medii pe 8 ore din valorile de ozon măsurate. Dintre aceste medii, se alege valoarea cea mai mare. Dacă această valoare este peste 120 µg/m³ se consideră că în ziua respectivă valoarea-țintă la ozon a fost depășită. Conform legii, valoarea-țintă nu trebuie să fie depășită în mai mult de 25 de zile pe an calendaristic, mediat pe 3 ani.

Prin urmare, invalidarea valorilor mari de ozon poate influența aceste medii și numărul de depășiri dintr-un an.

Toate aceste valori invalidate de ozon au fost între timp certificate de Centrul de Evaluare a Calității Aerului (CECA) și, deoarece valorile înregistrate au fost confirmate drept incorecte, ele nu au mai fost raportate către Agenţia Europeană de Mediu.

I-am întrebat pe cei de la APM Bihor dacă consideră că autoritățile europene au fost dezinformate prin neraportarea valorilor mari existente, însă răspunsul a fost unul scurt: „Așa cum ați menționat și dumneavoastră datele au fost certificate de CECA”.

APM Bacău

Întrebați de ce au invalidat cele mai mari două valori din data de 27 martie 2018, de la stația BC-2, autoritățile de mediu au răspuns „că au fost invalidate valorile deoarece, făcând comparația cu valorile de ozon de la BC 1, în aproximativ aceleași condiții meteo și valori ale NOx, valorile înregistrate la BC 2 nu erau plauzibile”.

În ciuda afirmației APM Bacău, la orele 17.00-18.00 concentrația de azot nu a fost „aproximativ aceeași” la BC-1 și BC-2.

Datele arată clar că la stația BC-1 oxizii de azot au avut concentrație mai mare decât la BC-2, ceea ce poate explica valorile mai mari de ozon de la stația din urmă (la ora 17, NOx a fost 23,13 la BC-1, față de 14,11 la BC-2; iar la ora 18.00 NOx a fost 21,1 la BC-1, față de 13,16 la BC-2).

APM Brăila

În perioada 1 martie 2018 – 28 februarie 2019, operatorii locali de la APM Brăila au invalidat peste 140 de valori mari de ozon, cele mai multe de peste 120 µg/m³, de la stațiile BR-3 (din comuna Cazașu) și BR-5 (din comuna Chișcani).

Este cazul unor valori mari anulate selectiv (concret, orele cu cele mai mari valori din ziua respectivă au fost invalidate; nu este vorba de invalidarea tuturor valorilor dintr-o zi anume sau, de exemplu, a jumătate dintre valorile dintr-o zi, ceea ce ar putea indica o defecțiune la analizor).

Una dintre explicațiile APM Brăila pentru invalidarea acestor valori a fost că analizoarele au măsurat mai mult ozon decât era, în realitate, în atmosferă (de pildă, o valoare de 129 µg/m³ e invalidată deoarece analizorul ar indica o valoare cu 10 unități în plus față de nivelul real de ozon din aer). „Fiind vorba de depășiri incerte, s-a procedat la invalidarea acestora”, au explicat pentru GreatNews reprezentanții APM Brăila.

În fiecare zi, un analizor de ozon își face o calibrare automată, adică un fel de verificare a modului de funcționare. La această calibrare se măsoară două valori: ZERO (când se testează ce valoare indică analizorul atunci când i se dă să măsoare o mostră cu zero ozon) și SPAN (când se testează precizia analizorului la măsurarea unor valori mari, ca de exemplu de 200 µg/m³). La modul ideal, când s-ar trimite o mostră cu zero ozon, analizorul ar trebui să indice valoarea zero, iar în cazul SPAN exact valoarea trimisă. În realitate însă, nicio măsurătoare nu poate fi perfectă.

Explicația APM Brăila că valorile au fost invalidate deoarece analizorul măsura cu câteva unități în plus lasă multe semne de întrebare.

Atunci când se măsoară ZERO, mostra este trecută printr-un tub unde un filtru cu dioxid de mangan îndepărtează ozonul. Apoi, mostra (teoretic, cu zero ozon), ajunge să fie măsurată. Deoarece în unele cazuri, la calibrare, ZERO obținut nu a fost zero, ci 3, 6, 9 sau 10 µg/m³, operatorii de la APM Brăila au invalidat valorile mari din ziua respectivă considerând că analizorul nu măsoară bine, ci arată valori cu câteva unități în plus.

Însă, chiar la aceleași calibrări, valorile de SPAN măsurate au fost mai mici (tot cu câteva unități) decât cele trimise prin canalul aferent. Acest fapt arată că nu exista neapărat o problemă de măsurare și că diferențele pot fi pur și simplu cele tipice pentru marja de eroare a oricărei măsurători. O altă posibilitate este să existe o problemă la calea prin care se trimite mostra cu zero ozon (adică din mostră să nu fi fost eliminat complet ozonul).

Iată, mai jos, câteva exemple în care ZERO a fost mai mare cu câteva unități, iar SPAN mai mic (dacă ar fi existat o problemă de măsurare, în sensul că aparatul avea tendința de a măsura mai mult, ar fi trebuit să indice mereu mai mult):

O altă problemă cu aceste invalidări este că, în unele cazuri, chiar dacă din valorile mari anulate s-ar scădea valoarea cu care operatorii au considerat că aparatul greșește, tot s-ar obține valori de peste 120 µg/m³, așadar „depășirile” nu ar fi „incerte”.

De exemplu, în data de 23 mai 2018, la BR-3, valoarea de ZERO măsurată a fost de 10,63, dar chiar și așa, scăzând această valoare, 5 dintre valorile mari invalidate din ziua respectivă tot ar fi fost peste 120 µg/m³, după cum rezultă din imaginea de mai jos:

Într-o altă zi, 19 iunie 2018, tot la BR-3, 8 valori mari sunt în această situație (valoarea de zero obținută a fost 5,83, însă valorile invalidate erau foarte mari chiar și scăzând această „eroare”):

Și exemplele pot continua: 7 valori în data de 20 iunie 2018 (BR-3), 7 pe 21 iunie 2018 (BR-3), 4 pe 22 iunie 2018 (BR-3).

Un alt motiv invocat de APM Brăila a fost acela că la stația de BR-3, de tip suburban, amplasată într-o localitate rurală, nu poate exista un nivel de ozon mai mare decât la stațiile de fond industrial BR-4 sau GL-4. Însă așa cum am arătat mai sus, în stațiile unde există o poluare mai mare cu NOx, ozonul tinde să fie mai mic deoarece el intră în reacție cu oxizii de azot. În consecință, concentrația de ozon din aer scade. Astfel, din acest punct de vedere, nu este imposibil ca la o stație de fond suburban să se înregistreze un nivel de ozon mai mare decât la o stație industrială.

Într-un răspuns oferit GreatNews, APM Brăila mai arată că „începând cu data de 01.01.2018 și până la data de 01.04.2019 rețeaua locală de calitate aer nu a beneficiat de existența unui contract de service, contract care să permită confirmarea sau infirmarea afirmațiilor privind deficiențele semnalate în funcționare”.

Însă, la o analiză a datelor din anul 2017 se observă că și atunci exista practica invalidării valorilor mari, în ciuda faptului că în acea perioadă exista un contract de service, așadar analizoarele nu pot fi bănuite că au funcționat atât de mult defectuos și în 2017 (invalidările se întâlnesc la toate stațiile unde se măsoară ozonul în județul Brăila: BR-2, BR-3, BR-4 și BR-5).

Cea mai bizară situație se înregistrează în data de 18 august 2017, când toate cele 4 analizoare de ozon s-au defectat exact în același timp, când valorile înregistrate erau mari, de peste sau în jurul a 120 µg/m³.

La fel de ciudată este și invalidarea valorilor din data de 11 septembrie 2017 de la 3 stații, pe motiv că cele 3 analizoare s-au defectat (din nou în același timp).

Întrebați care sunt șansele ca 3 sau 4 analizoare să se defecteze exact în același timp, reprezentanții APM Brăila au spus că „probabilitatea de defectare simultană este destul de ridicată” și că în prezent agenția are 5 din 5 echipamente de prelevare de PM10 defecte și 2 din 4 analizoare de benzen. Însă faptul că anumite analizoare sunt defecte nu este similar cu defecțiunile la care GreatNews făcea referire, când aparatele ar fi funcționat incorect doar câteva ore, apoi brusc ar fi funcționat din nou bine, când valorile de ozon au fost din nou mai mici.

Ministrul Mediului Costel Alexe refuză să vorbească

Eforturile GreatNews de a-l intervieva pe ministrul Mediului, Costel Alexe, au rămas fără rezultat. Timp de 5 săptămâni am încercat să obținem o reacție a ministrului vizavi de toate neregulile identificate pentru ca, până la urmă, să fim refuzați.

Alexe ne-a transmis inițial că ne va suna el, ceea ce nu s-a întâmplat. Apoi nu a mai răspuns la mesaje.

Ulterior, angajații Direcției de Comunicare din minister ne-au transmis că nu sunt șanse pentru a face interviul cu ministrul înainte de alegerile locale, el fiind ocupat și cu campania electorală (Alexe a candidat din partea PNL pentru funcția de președinte al Consiliului Județean Iași, pe care a și obținut-o). Ni s-a mai spus că este posibil ca interviul să poată fi făcut după alegeri.

Însă după alegeri cei de la Direcția de Comunicare au transmis că nu pot să promită nimic „deoarece e o perioadă destul de greu de gestionat” și că nu au un răspuns clar.

„Pentru interviu a fost solicitat punct de vedere de la ANPM (Agenția Națională pentru Protecția Mediului – n.r.). După ce îl primim și îl vede ministrul, putem programa un eventual interviu”, ne-a scris la începutul lunii octombrie Mihai Drăgan, purtătorul de cuvânt al ministrului Mediului.

După câteva zile, răspunsul venit de la Direcția de Comunicare a fost unul negativ: „Vă informam că, din nefericire, agenda dânsului pentru aceasta perioadă este foarte încărcată iar stabilirea interviului nu a fost posibilă”.

Ce spun reprezentanții Agenției Naționale pentru Protecția Mediului

În discuția purtată de GreatNews cu mai mulți specialiști din cadrul ANPM aceștia au argumentat, în general, că este posibil să existe invalidări incorecte, însă acestea sunt doar erori umane, nefiind vorba de o încercare de manipulare a datelor.

„Eu admit că sunt colegi din țară care pot să greșească și e normal (…) Eu nu le iau apărarea sau îi acuz pe colegii mei. Trebuie să admitem cumva că unele valori au fost invalidate, incorect, motivul fiind o eroare umană”, a declarat Patricia Lungu.

„Colegii noștri de la Brăila unde ați găsit (invalidări numeroase – n.r.), de exemplu, trăiesc în orașul acela. Deci și pe ei îi interesează să aibă o calitate corectă, bună, a aerului, ca să nu-și influențeze propria sănătate. Colegii noștri n-au niciun interes să bage datele alea sub preș”, a comentat și Corina Lupu.

„Nimeni nu cred că are vreun interes să taie niște vârfuri ca să iasă o valoare mai mică”, a spus și Carmen Popescu de la Serviciul Calitatea Aerului din cadrul CECA.

Reprezentanții ANPM au mai afirmat că în prezent se lucrează la o nouă versiune a procedurii conform căreia trebuie să se facă validarea datelor.

„Încercăm să le explicăm și mai detaliat colegilor noștri din țară, în acea anexă 1, ce înseamnă calmul atmosferic”, a exemplificat Lungu.

„Probabil că o să completăm procedura. Până acum am scris „Așa se face”, o să punem o anexă „Așa să nu faceți””, a completat Popescu.

Potrivit specialiștilor din ANPM, această procedură va fi gata „probabil” în câteva săptămâni.

Dincolo de argumentele reprezentanților ANPM, când tragem linie, rămân sutele de valori mari invalidate nejustificat de autoritățile județene. Dacă în cazul unor agenții sunt doar câteva exemple care pot fi interpretate ca erori, în cazul altora sunt atât de multe încât este clar că invalidarea selectivă a vârfurilor este mai degrabă o practică decât o întâmplare sau o greșeală umană.

Pe de altă parte, chiar și o valoare de PM10 invalidată în mod nejustificat poate dezinforma publicul prin afișarea unui indice de calitate a aerului eronat. Cât despre benzen și ozon, nivelurile acestor poluanți se raportează către autoritățile europene (care ar trebui să primească date corecte, nu serii din care lipsesc valorile mari sau zilele cu depășiri). Iar răspunsurile autorităților la toate aceste nereguli descoperite au fost de multe ori neconvingătoare, chiar contradictorii, iar uneori – ca de exemplu în cazul calmului atmosferic ce ar justifica invalidarea vârfurilor – puerile.

Solicitarile de presa si raspunsurile agentiilor județene de protecția mediului by Andreea Dogar on Scribd

Zilele Cu Invalidari Incorecte by Andreea Dogar on Scribd