România optimistă. Cum vom trăi în 2015

Românii privesc cu optimism spre viitor

Un procent de 44% dintre români privesc cu optimism spre anul viitor și cred că în 2015 vor trăi mai bine decât în 2014, se arată într-un studiu realizat de IRES.

În același timp, 33% dintre cei intervievați cred că vor trăi la fel și în 2015, ca în 2014. Doar 17% dintre români văd cu pesimism viitorul an și cred că vor trăi mai prost decât în 2014.

În ceea ce privește situația actuală, puțin peste o treime dintre români spun că sunt mulțumiți de felul în care trăiesc, în schimb 65% susțin că nu mulțumiți.

În opinia respondenților, pentru România, anul 2014 a fost comparabil cu 2013.

Astfel, 31% cred că a fost mai bun, 30% că a fost mai rău, iar 36% cred că a fost la fel. Optimismul se manifestă și în acest caz. Un procent de 58% dintre participanții la studiu cred că 2015 va fi mai bun pentru România decât 2014, 28% cred că va fi la fel și doar 9% sunt pesimiști.

Grijile românilor în 2014

Lipsa locurilor de muncă a fost și în 2014 principala îngrijorare a românilor. Preocuparea a fost urmată de criza politică (15%) și iminența unei boli (15%).

Un procent de 13% dintre români și-au făcut anul acesta griji pentru creșterea prețurilor, în timp ce alți 10% au fost îngrijorați pentru nesiguranța locurilor de muncă.

De reducerea veniturilor au fost preocupați alți 7% dintre respondenți, în timp ce 6% de lipsa de perspectivă sau singurătate, care îi preocupă pe 3% dintre respondenți.

Instituțiile în care românii au cea mai mare încredere

În ceea ce privește instituțiile în care românii au cea mai multă încredere, acestea sunt Pompieri, Armată, SMURD, Biserică, UE , Jandarmi, Diaspora, DNA, DIICOT sau SRI.

Pompierii beneficiază, în continuare, de cea mai mare încredere din partea românilor, 90% dintre români spun că au multă și foarte multă încredere în aceștia.

Pompierii sunt urmați de Armată în care au multă și foarte multă încredere 81% dintre români și de SMURD, creditat cu multă și foarte multă încredere din partea a 88% dintre cei chestionați.

DNA și Biserica sunt creditate de 66% dintre respondenți cu multă și foarte multă încredere, urmate fiind de Uniunea Europeană și Jandarmi, de Serviciul Român de Informații și de DIICOT.

În Banca Națională a României au multă și foarte multă încredere 55% dintre români, în Justiție 54%, iar în școala românească 51%.

Încrederea în mass media tinde să fie cea mai polarizată. Un procent de 49% dintre români spun că au multă și foarte multă încredere, în timp ce alți 49% spun că au puțină și foarte puțină încredere.

La polul opus, se află Parlamentul României în care au multă și foarte multă încredere doar 9% dintre români, iar 89% spun că au puțină și foarte puțină încredere, dar și partidele politice care beneficiază de multă și foarte multă încredere din partea a 10% dintre respondenți.

Organizațiile non-guvernamentale se plasează și ele pe ultimele locuri în acest top, doar 26% dintre participanții la studiu creditându-le cu multă și foarte multă încredere.

Primul ministru, FMI, sistemul de sănătate din România sau sindicatele se află pe ultimele locuri în ceea ce privește încrederea românilor.

Studiul IRES mai cuprinde și încrederea în diaspora și Facebook, componente influente care s-au manifestat în cadrul alegerilor prezidențiale de anul acesta.

“Chiar dacă diaspora nu este o entitate coagulată și structurată, 60% dintre români spun că au multă și foarte multă încredere în aceasta. În Facebook au multă și foarte multă încredere 42% dintre cei chestionați, în timp ce 39% dintre respondenți susțin că au puțină și foarte puțină încredere”, se arată în cercetarea IRES.

Studiul IRES s-a desfășurat în perioada 18 -19 decembrie, pe un eșantion de 1.147 de persoane de 18 și peste 18 ani.

 

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturați-vă, cu un Like, comunității de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

 

Jurnalist GreatNews, Dan Arsenie lucrează în presa centrală din 2007 şi a scris pentru publicaţii ca Evenimentul Zilei, realitatea.net şi Yahoo News România. Scrie cu pasiune reportaje şi portrete jurnalistice şi acordă o atenţie ridicată promovării oamenilor frumoşi şi a locurilor frumoase din România.