Cele mai frecvente greșeli de gramatică pe care le fac românii pe Facebook

Andreea Dogar

9 ani ago

Un profesor din județul Buzău a lansat un ghid de exprimare corectă, în paginile căruia atrage atenția asupra celor mai frecvente greșeli pe care le facem atunci când scriem pe Facebook, relatează adevarul.ro.

Volumul lansat de Cosmin Șontică, profesorul buzoian de limba română, se numește „Poliția vorbirii” și are 140 de pagini. Cartea promovează o gramatică practică și prezintă exemple clare de greșeli. De asemenea, ea conține un set de reguli gramaticale, precum și un test de verificare a cunoștințelor de limba română.

Potrivit profesorului, „Poliția vorbirii” sancționează acele greșeli care tind să devină o normalitate pe rețelele de socializare.

Iată câteva dintre cele mai frecvente greșeli făcute atunci când scriem pe Facebook, oferite de profesorul Șontică în cartea sa:

1. Exemple de greșeli: ”la mulţi ani fratimiu, să fii sănătos”, ”nu ştiam că Baltă e atât de prost, o ador pe Adriana dar fracsu să nu ştie judeţele”, ”a facut maicămea salata de beuf”.

Formele corecte: „taică-meu”, „maică-ta”, „soră-sa”, „mătuşă-mea” etc.

Explicația: Toate substantivele care denumesc grade de rudenie se leagă prin cratimă de adjectivele pronominale posesive postpuse. (”Poliţia vorbirii”, autor Cosmin Şontică).

2. Exemple de greșeli: ”Da-ţi share să ştie tot poporul” sau ”Pune-ţi mâna şi cântaţi pe bune soro”.

Formele corecte: „dați share”, „puneți mâna”.

Explicația: Pentru a nu folosi cratima inutil, în cazul cuvintelor care se termină în ”-ţi” respectăm următoarea regulă: Dacă înaintea cuvântului pot să folosesc ”voi”, atunci scriu împreunat: (Voi) Daţi share!; (Voi) puneţi mâna! (”Poliţia vorbirii”, autor Cosmin Şontică).

3. Exemplu: „Ce m-ai surpriză, Jojo!”.

Forma corectă: „mai”.

Explicația: ”Mai” se scrie împreunat doar atunci când ne referim la a cincea lună a anului, când desemnează unealta de bătut (asemănătoare unui ciocan) sau când este adverb fără funcţie sintactică: „luna mai”, „Am tasat pământul cu un mai” sau „Mircea este cel mai înalt din clasă”.

În celelalte situaţii scriem ”m-ai”, unde ”m-” este forma neaccentuată a pronumelui de persoana I (pe mine, mă, m-), iar ”ai” este verbul auxiliar din structura de perfect compus: ”M-ai întrebat dacă vreau să vin?” (”Poliţia vorbirii”, autor Cosmin Şontică).

Cât de bine stăpâneşti limba română | Test online

4. Exemple de greșeli: ”Bună, aşi vrea să mă interesez cât costă un abonament la voi?”

Forma corectă: „aș”

Explicația: „Aş” se scrie întotdeauna într-un cuvânt şi formează modul condiţional-optativ: „aş face”. „Aşi” se scrie „aşi” doar atunci când desemnează pluralul substantivului „as” (as-aşi).

„A-şi” se scrie astfel când îl putem adăuga un „lui însuşi”: „a-şi face curaj” (cui? lui însuşi). (”Poliţia vorbirii”, autor Cosmin Şontică).

5. Exemplu: ”Aş vrea să luăm ţara înapoi! Pentru copiii noştrii”.

Forma corectă: „noștri”

Explicația: În structuri de tipul ”prietenii noştri”, suntem tentaţi să scriem doi ”i”, din nevoia de a adăuga un articol hotărât şi adjectivului posesiv. Doar că ”noştri” stă deja pe lângă un substantiv articulat hotărât (copiii), aşa că de i-am mai pune încă unul? Indiferent că sunt pronume posesive sau adjective pronominale posesive, cuvintele ”noştri” şi ”voştri” se scriu întotdeauna cu un singur ”i”. (”Poliţia vorbirii”, autor Cosmin Şontică).

6. Exemple de greșeli: ”Ce-s cu astea?”, ”Ce-s cu vrăjelile astea?”.

Forma corectă: „ce-i”

Explicația: Greşeala intervine în momentul în care ne lăsăm ”atraşi” de substantivul sau pronumele la plural (vrăjelile) şi considerăm că trebuie să îl acordăm cu verbul. Folosind acelaşi algoritm, vom întreba ”Ce-i cu voi?, adică Ce este cu voi?”. (”Poliţia vorbirii”, autor Cosmin Şontică).