Ludwig van Beethoven este considerat unul dintre cei mai buni compozitori din toate timpurile, iar un studiu realizat recent de către niște cercetători americani a dezvăluit un lucru inedit despre celebrul muzician german.
Savanții de la Universitatea Michigan și Universitatea Washington din Statele Unite susțin că Beethoven și-a compus operele inspirat fiind de boala cardiacă de care suferea, iar ritmul neregulat al inimii sale l-a ajutat să compună mai bine, mai ales că se știe că a fost și surd o bună parte din viața sa și astfel a devenit mult mai conștient de rimul său cardiac, deoarece i s-au ascuțit celelalte simțuri.
Ritmurile percutante din unele din cele mai cunoscute lucrări ale lui Beethoven ar putea fi inspirate din bătăile neregulate ale inimii sale, pe care muzicianul le resimțea des.
În echipa de cercetători de la Universitatea Michigan şi Universitatea Washington s-au aflat un cardiolog, un medic specializat în istorie medicală şi un muzicolog. Aceștia spun că există pasaje întregi din simfonii care se potrivesc cu bătăile neregulate ale compozitorului.
Studiul a fost publicat în jurnalul „Perspectives in Biology and Medicine”, informează medicaldaily.com și a analizat mai multe compoziţii ale lui Beethoven, căutând anumite indicii despre aritmia cardiacă despre care se spune că a suferit Beethoven.
Beethoven și-a simțit muzica la propriu, cu inima
„Muzica lui pare să fi fost simţită, atât la propriu, cât şi la figurat, cu inima. Atunci când inima ta bate neregulat din cauza unei maladii cardiace, ea face acest lucru în cadrul unor tipare previzibile. Credem că auzim unele dintre aceste tipare în muzica lui. Sinergia dintre minţile şi corpurile noastre modelează felul în care simţim lumea din jur”, a spus Joe Howell, cercetător la Universitatea Michigan și coordonatorul studiului.
Schimbările bruşte, imprevizibile din ritmul şi notele din muzica lui Beethoven par să se potrivească cu niște tipare asimetrice cardiace, iar cel mai bun exemplu, spun cercetătorii americani, este fragmentul final, „Cavatina”, din Cvartetul pentru coarde in Si bemol major, Opus 130, o compoziţie încărcată de emoţie, despre care Beethoven a spus că îl făcea întotdeauna să plângă. Compozitorul german a lăsat pentru muzicienii care interpretează această partitură în indicații cuvântul german „beklemmt”, un termen care se traduce prin sintagma „inimă grea”.
„Cavatina” nu este singurul fragment studiat, cercetătorii au descoperit și în alte compoziții tipare aritmice ale inimii compozitorului. Ei au mai studiat Sonata pentru pian în La bemol major, Opus 110 – sonata centrală dintr-un grup de trei, care reprezintă ultima contribuţie adusă de Beethoven acestui gen – şi debutul Sonatei „Les Adieux” (Sonata Opus 81a, în Mi bemol major), compusă în timpul atacului francez asupra Vienei din 1809.
Dacă v-a plăcut acest articol, alăturați-vă, cu un Like, comunității de cititori de pe pagina noastră de Facebook.
