Un IT-ist, un psiholog, un arhitect și un economist fac agricultură tradiţională, la 90 de kilometri de București. Sunt două familii tinere care deși câștigă mult mai bine din profesiile pe care le practică au vrut să producă hrană sănătoasă pentru copiii lor. Între timp, ocupația a devenit un adevărat business, cu sute de clienți, care le aduce în lunile de vară un venit în lei, cu patru zerouri.
La sfârșitul boom-ului economic, în 2008, când investitorii mizau pe imobiliare, IT-istul Andrei Barbu avea planuri mari cu agricultura. Împreună cu tatăl său, geolog de profesie, a străbătut Bărăganul în lung și în lat ca să găsească un teren bun, fertil și ferit de poluare.
Legume și plante aromatice, cultivate tradiţional
Aveau să-l găsească în satul Valea Măcrișului, la 90 de km. de București. Au cumpărat 16 hectare și s-au pus pe treabă, chiar dacă nu cunoșteau pe nimeni în sat. Au început să cultive legume și plante aromatice urmând toate principiile agriculturii tradiţionale. Ulterior, pentru munci sezoniere, au angajat oameni de prin părțile locului.
În forma sa actuală, Coșul de legume, nume pe care l-au dat ulterior fermei, a pornit în anul 2011, cu Andrei și Alexandra Barbu care au vrut să își hrănească fetița cu alimente sănătoase.
Și pentru că cererea era din ce în ce mai mare, la sfârșitul lui 2012, lui Andrei Barbu și soției sale Alexandra, li s-au alăturat Matei și Sabina Dumitrescu, care au devenit asociați.
Hrană sănătoasă pentru copii
Motivul care i-a determinat să se implice în agricultura tradiţională a fost același cu al soților Barbu, respectiv să ofere în primul rând copiilor lor hrană sănătoasă.
Andrei Barbu este singurul care a renunțat în totalitate la profesia sa de inginer IT, dedicându-se agriculturii.
Alexandra Barbu profesează în continuare ca arhitect, Sabina Dumitrescu este psiholog, iar Matei Dumitrescu, economist.
În agricultură s-au implicat din pasiune, cei patru susținând că “orice activitate pe care ar desfășura-o potrivit pregătirii lor le aduce și le-ar aduce venituri mai mari decât agricultura practicată în prezent”.
Cu toate acestea, Alexandra Barbu a spus pentru Yahoo! News că veniturile lunare pot ajunge la cifre cu patru zerouri, în lei, în lunile de vară.
Comenzi online, de la sute de clienți
Lunar, sute de clienți le cumpără legumele comândând online. După primirea comenzii, produsele sunt culese și livrate în câteva ore. Mai mult, există o serie de clienți abonați, care plătesc în avans.
Pe de altă parte, cheltuielile generate de producție, munca salarială și amenajarea terenului reprezintă aproape jumătate din prețul de vânzare al produselor.
Dincolo de cheltuielile curente, investiția făcută până acum se ridică la câteva zeci de mii de euro, bani care au fost cheltuiți pe teren, utilaje, construcții, puțuri sau sistem de irigare și altele.
Produse vândute iarna
În sezonul de iarnă, ca să poată duce mai departe afacerea, cei de la Coșul de legume vând conserve, care să compenseze lipsa legumelor proaspete. În anotimpul rece vând compot, suc de roșii, sucuri din plante, gemuri și dulcețuri, precum și carne de pui și alte păsări de curte.
Cu toate acestea, legumele sezoniere sunt cele mai căutate. “Având în vedere această caracteristică sezonieră, cererea de produse diferă de la lună la lună. Salata crește doar primavara, cartofii noi în iunie, roșiile în iulie și așa mai departe. De multe ori cererea este mai mare decât capacitatea de producție, recoltare și livrare”, după cum au precizat reprezentanții Coșul de legume.
Legume din semințe vechi
Legumele sunt crescute în câmp, din soiuri vechi, numite „heirloom”, fără biostimulatori, pesticide și îngrașăminte chimice, motiv pentru care producțiile obținute sunt mici.
Și asta chiar dacă suprafața cultivată se ridică la 16 hectare, dintre care un sfert este cultivată cu legume și plante aromatice.
În total, la Coșul de legume se cultivă peste 30 de tipuri de culturi, multe cu câte trei – patru soiuri.
“Ne orientăm spre diversitate, și anul acesta vor produce pe lângă produsele de bază și unele speciale cum ar fi roșiile mov (purple cherokee) sau morcovi galbeni și albi”, au povestit tinerii agricultori.
Semințele bune, greu de găsit
Potrivit acestora, procurarea semințelor este una dintre cele mai importante sarcini din întregul lanț de producție.
“Semințe bune sunt greu de găsit, au fost aduse doar semințe din cele mai vechi soiuri, nemodificate genetic și nepervertite de biostimulatori și alte substanțe chimice. Le-au găsit atât în Romania cât și în Statele Unite, la comunități închise de agricultori, conștienți de valoarea păstrării semințelor de calitate”, au mai spus cultivatorii.
Întrebați dacă iau în calcul accesarea de fonduri europene, agricultorii au spus că au studiat această idee, dar au ajuns la concluzia că “implementarea programelor pentru tinerii fermieri în România este defectuoasă”, motiv pentru care preferă să lucreze pe forțe proprii.
Dacă v-a plăcut acest articol, alăturați-vă, cu un Like, comunității de cititori de pe pagina noastră de Facebook.