Cultura islandeză, formată într-un spațiu mic și izolat, de-a lungul secolelor pline de dificultăți, amintește de importanța rezistenței în fața obstacolelor.
Într-un articol publicat pe site-ul BBC, scriitorul Eric Weiner își povestește vizita pe care a făcut-o în Islanda, în urmă cu 7 ani, pe perioada iernii. Pe atunci, scriitorul documenta o carte despre fericire și voia să afle cum era posibil ca o mică țară rece și izolată în nordul Atlanticului să se afle mereu pe primele poziții în clasamentul celor mai fericite țări din lume.
La scurt timp după aceea, Islanda a fost puternic lovită de criza financiară din anul 2008. Rata șomajului a crescut extrem de mult, băncile au avut probleme grave, iar încrederea oamenilor în instituții precum parlamentul s-a prăbușit.
Scriitorul povestește că a crezut că fericirea acestei națiuni s-a spulberat. Însă a realizat că s-a înșelat.
Cel mai recent Raport al Fericirii Mondiale („World Happiness Report”) plasează Islanda pe locul al treilea în topul celor mai fericite țări din lume, după Danemarca și Elveția.
„Criza economică a avut un efect limitat asupra fericirii”, explică specialista în sănătate Dora Gudmundsdottir, autoarea unui studiu amplu publicat în Jurnalul Indicatorilor Sociali. Nu doar că fericirea generală a națiunii a scăzut extrem de puțin în timpul crizei, dar 25% dintre islandezi au declarat că sunt chiar mai fericiți.
Explicația pentru acest fenomen social aparent ciudat este oferită de Karl Blöndal, editorul unui ziar islandez: „Foarte mulți oameni au fost loviți de criză, pensionarii și-au pierdut economiile. Dar unul dintre avantajele traiului într-o comunitate mică este acela că ajungi ușor la toți oamenii pe care îi cunoști. Cei care își pierd joburile nu sunt izolați, iar riscul de înstrăinare nu este la fel de mare precum în societățile mari”.
Potrivit scriitorului Eric Weiner, Islanda seamănă din multe puncte de vedere cu un oraș mic – inclusiv capitala cosmopolită Reykjavik: „Oamenii nu se tem că vor cădea într-o gaură neagră pentru că nu există o astfel de gaură în care să cadă. Întotdeauna va fi cineva care te va prinde înainte să cazi. Așa cum mi-a povestit un imigrant american din Islanda, dacă mașina ta se blochează în zăpadă, cineva va opri întotdeauna. De fapt, nivelul de încredere este atât de ridicat, încât nu este ceva neobișnuit să vezi copii de 6 ani mergând la școală singuri pe timp de iarnă”.
Optimist cu privire la viitor, editorul Karl Blöndal vede oportunități și în criza financiară: „Cine știe, acest moment poate fi o ocazie de a crea o societate deschisă și mai bună, în care puterea este mai răspândită și în care eliminăm vechile interese și monopoluri economice”.
Cheia fericirii în Islanda este tocmai această societate deschisă și corectă, crede scriitorul Eric Weiner.
Potrivit unui raport recent al ONU despre fericire, fericirea este distribuită aproximativ egal în Islanda. Mai exact, cei mai mulți islandezi sunt cam la fel de fericiți, în vreme ce în alte țări – în special în Orientul Mijlociu și în America Latină – nivelul de fericire variază foarte mult. Acest fapt este relevant deoarece cele mai noi cercetări sugerează că oamenii sunt semnificativ mai fericiți atunci când trăiesc în societăți în care există mai puține inegalități în privința nivelului de fericire.
De asemenea, de-a lungul secolelor de lipsuri și de izolare, islandezii au dezvoltat și o rezistență aprigă în fața problemelor. Eric Weiner dă ca exemplu iernile întunecate, erupțiile vulcanice și pământul atât de aspru încât în anul 1965 NASA și-a trimis astronauții Apollo în Islanda pentru a se pregăti pentru viitoarea lor expediție pe Lună.
„În Islanda, poți observa acest optimism încăpățânat în fiecare zi. Îl vezi în felul în care oamenii înoată afară pe tot parcursul anului, sau în faptul că nu există un stigmat social aplicat celor care renunță la o slujbă proastă sau la o relație care nu funcționează. Această rezistență poate fi găsită și în cultura literară bogată a țării, care datează din vremea vechilor saga – povești vikinge despre eroism în fața adversităților”, arată Eric Weiner în articolul publicat pe BBC.
Astăzi, editurile din Islanda publică mai multe cărți pe cap de locuitor decât oricare altă țară din lume. Unii psihologi cred că literatura oferă un fel de buffer în perioadele dificile. Poveștile sunt un mijloc de a exprima durerea, iar suferința exprimată este atenuată.
Mai mult, în Islanda, țară care are o populație de 325.000 de locuitori, unul din 10 islandezi este scriitor și a publicat cel puțin o carte.
Iar islandezii recunosc valoarea cuvântului scris, atitudine care se reflectă într-o zicală islandeză foarte cunoscută, mai scrie Eric: „Mai bine să mergi desculț decât să nu ai cărți”.
Foto: kurtdeiner / pixabay.com
Foto: jackmac34 / pixabay.com
Dacă v-a plăcut acest articol, alăturați-vă, cu un Like, comunității de cititori de pe pagina noastră de Facebook.
Recomandările editorilor GreatNews:
7 motive pentru care Danemarca este cea mai fericită țară din lume
Locuri de muncă în Norvegia. Se câștigă 150 de euro pe zi
Țara în care cetățenii primesc pământ fără să plătească
Dacă folosești des Instagram, poți găsi o mulțime de lucruri interesante postate de GreatNews pe contul nostru, accesibil la linkul de mai jos:
