Certificatul de naştere al Bucureştiului, de la Ţepeş în lada ţăranilor

FOTO: hpgruesen/Pixabay.com
FOTO: hpgruesen/Pixabay.com

Numele de „București” apare scris, pentru prima dată, într-un act domnesc emis la 20 septembrie 1459 de Vlad Țepeș, domnitorul Țării Românești la acea dată.

Documentul era un hrisov (act domnesc prin care se recunoștea un drept, un privilegiu sau care servea ca titlu de proprietate) prin care Vlad Țepeș îl recunoștea pe Andrei și pe fiii săi ca proprietari ai unor moșii din Ponor (Mehedinți).

Domnitorul promitea și că, dacă boierul va rămâne fără urmași pe linie masculină, proprietățile vor putea fi moștenite și pe linie feminină.

Altfel, fără această garanție oferită de domn, moșiile familiilor fără urmași masculini reveneau voievodului. Totodată, prin actul eliberat de Țepeș, cei amintiți în hrisov erau scutiți de dări.

Hrisovul (foto) nu ar fi avut nici pe departe importanța sa actuală dacă nu ar fi fost menționate data și locul emiterii. „Valoarea sa excepțională stă în ultimele cuvinte: „scris în septembrie 20 în cetatea București, în anul 6968 [1459]””, a explicat pentru Great News arheologul Panait I.

Panait, care a săpat Curtea Veche din centrul istoric al capitalei. Documentul, scris în limba slavă, fusese emis în cancelaria reședinței domnești din București.

Un domnu’ Trandafir pasionat de antichități

Pergamentul lung de 45 de cm și lat de 30 a fost descoperit întâmplător de un învățător de la țară, pe numele său Alexandru Bunceanu, din comuna Nadanova, Mehedinți.

„Era un învățător respectat de țăranii de acolo pentru că se ocupa de lucrurile vechi. Se ducea la lelea Marița sau la lelea Safta și o întreba: „Ce mai ai prin ladă?””, povestește Panait.

Așa a dat peste celebrul hrisov, pe care a avut inspirația să îl trimită la București în anul 1906, când aici se organiza expoziția prilejuită de 50 de ani de domniei ai regelui Carol I. Academia Română i-a recunoscut autenticitatea și l-a achiziţionat la scurt timp după aceea.

Pentru prima oară, Ziua Bucureștiului a fost sărbătorită pe 20 septembrie în anul 1959, când se împlineau 500 de ani de la atestare. Mai mulți istorici și arheologi au susținut această idee, iar Sfatul Popular al Capitalei a acceptat.

Fiind foarte bătrân, învățătorul Bunceanu din Nadanova nu a putut veni la serbările organizate, însă a trimis o scrisoare în care spunea că salvarea hrisovului a fost cel mai important lucru pe care l-a făcut în viața lui, își mai amintește Panait.

Până atunci, Bucureștiul își serba un fel de zi cu ocazia Buneivestiri și cu ocazia hramului Sfântului Dimitrie Basarabeanul, mai arată arheologul.

Mircea cel Bătrân pune temeliile Bucureștiului

În prezent, hrisovul lui Țepeș se află într-un seif al Bibliotecii Academiei Române, iar Muzeul Municipiului București deține o copie în facsimil.

Chiar dacă cel mai vechi document cunoscut care atestă Bucureştiul este din 1459, descoperirile arheologice demonstrează că Bucureştiul are o vechime mai mare, cel puțin de la sfârșitul secolului al XIV-lea.

Săpăturile făcute la Curtea Veche (foto) au dezvelit o cetăţuie cu suprafaţa de 160 mp care servea drept punct de control. Cel mai probabil, ea datează din vremea lui Mircea cel Bătrân, care a ridicat pe malul de nord al Dâmboviței acest turn din cărămidă înconjurat de un șant de apărare.

Ulterior, pe la 1458-1459, Vlad Țepeș a ridicat peste vechea construcţie o cetate nouă din ziduri din bolovani de râu (tehnică de construire folosită în secolul al XV-lea), cu o suprafaţă de 700 de metri pătraţi. Începând cu Vlad Țepeș, Bucureștiul a devenit cea de-a doua reședință domnească, după Târgoviște.

FOTO: hpgruesen/Pixabay.com

Jurnalist GreatNews, Dan Arsenie lucrează în presa centrală din 2007 şi a scris pentru publicaţii ca Evenimentul Zilei, realitatea.net şi Yahoo News România. Scrie cu pasiune reportaje şi portrete jurnalistice şi acordă o atenţie ridicată promovării oamenilor frumoşi şi a locurilor frumoase din România.