În 2014, primii zimbri erau aduși în Munții Țarcu, în comuna Armeniș din județul Caraș-Severin. Transportați pe mii de kilometri, zimbrii veneau din diferite țări europene pentru a repopula Carpații Meridionali, de unde dispăruseră de 200 de ani. Acum, la 2 ani de atunci, 20 de zimbri se plimbă liberi prin munții și colinele din zonă, iar alte 10 animale urmează să fie și ele eliberate în scurt timp din țarcul de resălbăticire. Încet-încet, populația de zimbri din Carpați se mărește, aducând nu doar mai multă biodiversitate, ci și o șansă unică pentru comunitățile locale: aceea de a face turism și de obține venituri importante doar arătându-le și altora cel mai mare animal de uscat din Europa.
Odată cu venirea zimbrilor, întreaga comună s-a pus în mișcare. Turiști, ghizi și tineri cercetători din toată lumea vin acum aici, atrași de acest animal minunat.
Sprijiniți de organizația de mediu WWF-România, mai mulți localnici din Armeniș au înființat Asociația Măgura Zimbrilor Armeniș (AMZA) și au început să le ofere vizitatorilor pachete turistice care includ tururi ghidate în sălbăticie, cu scopul de a observa zimbrii în libertate.
Tururile sunt disponibile de numai o lună, însă deja au venit turiști din Serbia, Bulgaria și Olanda, curioși să vadă zimbrii care populează Munții Țarcu.
După ce au fost eliberate, cele 20 de animale s-au împărțit în 3-4 grupuri și s-au răspândit pe o suprafață de aproximativ 2.000 de hectare. Cele mai mari exemplare din Armeniș au acum 600 – 700 de kilograme, însă zimbrii pot ajunge chiar și la o tonă.
La sfârșitul acestei săptămâni, în Armeniș a fost inaugurat și un centru de vizitare unde turiștii pot afla informații despre zimbri. Centrul – un fel de poartă de intrare în lumea zimbrilor – le oferă vizitatorilor nu doar jocuri interactive educative și holograme care înfățișează zimbrii în mediul lor natural, ci și produse locale realizate de săteni, care pot fi cumpărate de aici.
Vizitele de observare a zimbrilor în libertate durează o zi sau două, iar cei care îi însoțesc pe turiști prin munți sunt localnici (cei 2 rangeri din zonă, cei care au fondat AMZA) sau ghizi specializați care le vor arăta vizitatorilor și semnele pe care le lasă zimbrii în natură (urme, copaci sau puieți rupți, scoarță mâncată etc).
„Aici e un proiect de conservare, e o experiență deosebită. În sistemul de ecoturism, fiecare vizită e condusă de un localnic. Fiecare vizită e conectată cu un mic picnic oferit de localnici”, explică Oana Mondoc de la WWF-România.
Transportul se face cu mașini 4X4 ale localnicilor, iar picnicul conține bunătăți locale precum zacuscă, tocană de legume la borcan, gemuri, legume, fructe sau alcool din producția proprie a sătenilor (afinată, rachiu).
Cele două ONG-uri colaborează și cu un ocol silvic din zonă care deține mai multe observatoare. În acest fel, turiștii pot fi duși și la aceste observatoare unde pot vedea nu doar zimbri, ci și urși sau capre negre.
„Ideea este să încerce să găsească urmele lor și să îi vadă și în libertate. Un animal viu aduce mult mai mulți bani decât unul mort”, spune Adrian Hăgătiș, managerul proiectului de conservare a zimbrilor în cadrul WWF-România.
Vizitele la zimbri se fac în grupuri mici, de 3-4 persoane.
„Vizitele sunt în mod intenționat niște vizite de descoperire. Ghizii îi vor oferi [turistului – n.r.] o experiență mult mai detaliată: semnele, urmele. E o vizită într-un proiect de conservare. Trebuie să fie grupuri foarte mici pentru că altfel îi îndepărtezi. Experiența e una mult mai profundă, de înțelegere a naturii”, explică Mondoc.
În prezent, turiștii se pot caza acasă la localnicii din comuna Armeniș sau la corturile deținute de Asociația Măgura Zimbrilor Armeniș. Acestea sunt corturi de tip safari, mai spațioase, care le oferă turiștilor mai mult confort decât un cort tipic: au paturi, așternuturi, lămpi. În timpul vizitelor, corturile vor fi montate în inima pădurii, iar turiștii vor putea face și dușuri în aer liber sau vor putea lua cina în jurul focului.
Prețurile pentru diferite tipuri de tururi la zimbri:
* Tur ghidat de observare a zimbrilor liberi, de o zi – 45 de euro de persoană (în cazul unui grup de 3 persoane);
* Camping cu corturi safari în inima naturii sălbatice, ghidaj și observarea zimbrilor liberi – 77 de euro de persoană (în grup de 3 persoane);
* Observarea zimbrilor liberi, observarea urșilor, ghidaj în habitatul caprei negre (o noapte) – 117 euro de persoană (într-un grup de 3 persoane);
* Observarea zimbrilor liberi, tabără all inclusive, observarea urșilor și a caprelor negre (două zile) – 153 de euro de persoană (în grup de 3 persoane).
Rezervările pot fi făcute la acest link.
Turiștii se pot caza și la pensiuni din Caransebeș, Gărâna, Brebu Nou sau Trei Ape. În viitor însă, WWF-România vrea să le ofere turiștilor și alte opțiuni de cazare, chiar în comuna Armeniș, care deocamdată nu are pensiuni.
„Trebuie să găsim cazare alternativă”, arată Adrian Hăgătiș.
O soluție ar putea fi fostele sălașe din satul Plopu, care ține tot de comuna Armeniș, dar se află la altitudine mai mare, înspre munte. Aici sunt sute de sălașe care în trecut erau folosite sezonier de localnici: pe timp de vară, se mutau în partea de sus a localității. Acum, multe dintre case sunt abandonate, însă organizația de mediu intenționează să le restaureze în colaborare cu asociația localnicilor din Armeniș.
„Cătunul e foarte pitoresc, trece un râu prin mijlocul lui. Sunt case răsfirate și sunt făcute din materialele de acolo. Nici nu se văd uneori, sunt încadrate foarte bine în peisaj, e un peisaj mozaicat. Vrem să facem un fel de complex de căsuțe. Vrem să restaurăm și avem un contract semnat cu localnicii pentru restaurarea unui număr de 10 sălașe”, povestește managerul de proiect.
Planul de afacere gândit a primit deja 100.000 de euro din partea WWF-Elveția, care are un fond de investiții pentru afaceri cu impact social și de mediu. Restul de bani până la 500.000 de euro ar putea veni de la Rewilding Europe Capital.
„Nu e oficial, dar ei ar putea fi co-investitori”, spune Hăgătiș. Cu ajutorul banilor vor fi amenajate aproximativ 30-35 de locuri de cazare.
Compania care va administra complexul turistic va fi un joint venture între WWF și asociația locală AMZA, în care sunt în prezent 23 de familii membre.
„O parte din tariful luat pe cazare merge direct la proprietarul casei, un alt procent va merge pentru zimbri, pentru mediu. Inițiativa asta trebuie să fie ca un motor. Altfel se termină banii, se termină proiectele”, explică Hăgătiș.
Scopul afacerii este de a asigura venituri constante pentru localnici, pe termen lung, protejând totodată o specie frumoasă precum zimbrul.
Zimbrul este cel mai mare mamifer din Europa, ajungând să cântărească până la 1.000 de kilograme și să aibă o înălțime la greabăn chiar și peste 1,9 metri. În trecut, el era prezent pe tot continentul, cu excepția unor zone din Spania, Italia și nordul Scandinaviei. Din cauza vânătorii excesive, a braconajului, dar și a reducerii și fragmentării habitatului, zimbrul a dispărut din România acum mai bine de 200 de ani.
Însă acum lucrurile sunt pe cale să se schimbe, datorită programului de reintroducere a zimbrilor în libertate, finanțat de Comisia Europeană prin programul de proiecte „Life”, care este dedicat conservării biodiversității și protecției mediului.
În acest an vor fi aduși 11 zimbri din diferite colțuri din Europa și în Densuș, în județul Hunedoara, iar cei 10 zimbri care se află acum în țarcul de resălbăticire din Armeniș vor fi eliberați. Dincolo de creșterea biodiversității, prin proiect se vor crea și în Densuș două noi locuri de muncă pentru rangeri (în Armeniș, pe posturile de rangeri au fost angajați doi tineri din localitate).
Până acum, la Armeniș au fost aduși zimbri din Suedia, Germania, Franța, Italia și Belgia, precum și din alte rezervații din România.
Hologramele din centrul de vizitare:
Miza este de a crea o populație sănătoasă, care să se poată reproduce natural în sălbăticie. Însă pentru acest lucru este nevoie de material genetic diversificat: puținii zimbrii rămași în România sunt consangvinizați (înrudiți), ceea ce îi face vulnerabili în fața bolilor și a altor amenințări.
Până acum, în Armeniș s-au născut 3 pui însă niciunul dintre ei nu a supraviețuit.
„Sunt zimbri din diferite rezervații, care luptă pentru ierarhie. Puii sunt victime colaterale. 2 au murit din cauza unor lovituri fatale”, arată Hăgătiș.
Animal al spațiilor deschise sau semi-deschise, zimbrul mănâncă în principal iarbă, dar și arbuști, mărăcini și puieți. Zimbrul mănâncă până la 60 de kilograme de hrană pe zi, ceea ce are un impact real asupra vegetației: ajută la păstrarea zonelor deschise și la crearea unui peisaj mozaicat.
În afară de centrul de vizitare, în comuna Armeniș a fost deschis în această vară și un centru de cercetare. Centrul a fost amenajat în fostul cămin cultural din satul Feneș, și este dedicat monitorizării zimbrilor și impactului pe care aceștia îl au asupra mediului înconjurător. Ambele centre au fost amenajate cu ajutorul unui grant de 74.000 de euro oferit de statul elvețian. De asemenea, la centrul de cercetare sunt organizate și proiecții de filme despre animale, natură sau evoluție la care vin și copiii din sat.
Centrul de cercetare are și 6 locuri de cazare unde stau voluntari și studenți de la facultăți de științe naturale care vin să facă practică în Armeniș. Mulți dintre tineri au venit din străinătate, din Marea Britanie, Olanda sau Germania.
Acum, studenții monitorizează consumul de scoarță de copaci și de puieți, care alcătuiesc hrana zimbrilor în special în perioadele de iarnă, când nu există iarbă și când solul este acoperit de zăpadă.
„El are un impact foarte pozitiv asupra naturii. El consumă și celuloză, copaci, puieți. Influențează mult peisajul”, spune Oana Mondoc.
„Zimbrii sunt foarte importanți. E o pagubă pozitivă din punctul de vedere al biodiversității. Mențin zona deschisă și cu desișuri. Asta e zona cea mai bogată, nu pădurea, nu pajiștea. Aici se îmbină, e un peisaj tipic pe care îl formează zimbrul. Aici stau insecte, păsări”, explică și Adrian Hăgătiș.
Studenții care se află în această vară în Armeniș analizează ce tipuri de copaci preferă zimbrii și ce volum de scoarță consumă ei într-un anumit interval de timp. La final vor ști care este habitatul de care zimbrii au nevoie pentru a trăi și ce le place să mânânce.
În vârstă de 22 de ani, Angus Franz studiază științele mediului la Universitatea din Southampton, Marea Britanie, și crede că multe dintre influențele pe care zimbrul le exercită asupra naturii sunt pozitive.
„E o „specie-umbrelă”. Zimbrul creează acele bălți cu noroi în care se acumulează apă, în care trăiesc amfibieni și insecte. Mănâncă multă scoarță, iar când copacul moare, spațiul se deschide, apare mai multă pășune. Când zimbrii mor, carcasa lor devine hrană pentru prădători și pentru animale care se hrănesc cu cadavrele altor viețuitoare”, explică tânărul student venit în România pe perioada verii pentru a cerceta impacul zimbrilor asupra mediului.
Angus precizează că singura problemă creată de reintroducerea zimbrului în sălbăticie a fost că animalele au intrat pe terenurile unor localnici și au mâncat din fânul acestora. Însă la scurt timp după aceea terenurile respective au fost înconjurate de garduri electrice care țin animalele sălbatice la distanță.
Tânărul student mai arată că a învățat foarte multe în această perioadă de practică în România: „Acest tip de proiect, de reintroducere a unei specii dispărute de 200 de ani, e foarte interesant. Este lucru grozav pe care să îl pui în CV”.
Iar de acum încolo, zimbrul va atrage mulți turiști în zonă, ceea ce va aduce beneficii nu doar pentru natură, ci și pentru comunitatea locală: „Este un animal foarte carismatic, ce arată frumos în fotografii. Acest lucru va aduce interes pentru zonă”.
Dacă v-a plăcut acest articol, alăturați-vă, cu un Like, comunității de cititori de pe pagina noastră de Facebook.
https://greatnews.ro/bilete-de-avion-paris-oferte-de-la-69-de-euro/
Dacă folosești des Instagram, poți găsi o mulțime de lucruri interesante postate de GreatNews pe contul nostru, accesibil la linkul de mai jos:
