Românii care trăiesc în străinătate pot vota la alegerile prezidențiale începând de vineri și vor rămâne deschise până duminică, la ora 21:00.
Situația la vot în Diaspora până la ora 12:00:
În Diaspora au votat 831 de persoane, majoritatea pe listele suplimentare. Cel mai mare număr de votanți s-a înregistrat în Afghanistan, la Kabul și Kandahar, câte 83 de alegători. La Dubai au votat 75 de români.
Programul de vot în Diaspora în zilele de sâmbătă și duminică este cuprins între orele 7 dimineața și 9 seara, cu posibilitatea ca votul să fie prelungit încă trei ore, până la miezul nopții, dacă există oameni care nu au putut să voteze.
Pentru primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale 2019 au fost organizate 835 de secții de votare în străinătate.
Prima secție care s-a deschis a fost cea din Auckland, Noua Zeelandă, vineri, la ora 1:00, ora României.
Autoritatea Electorală Permanentă susține că la acest tur de scrutin pot participa peste 715.000 de români care au domiciliul în străinătate.
Doar 36.000 de români au ales să voteze prin corespondență.
În cursa pentru Palatul Cotroceni s-au înscris 14 candidați, însă șansele cele mai mari de a ajunge în turul 2 le au președintele în execițiu Klaus Iohannis, Viorica Dăncilă și Dan Barna.
Mai visează să conducă țara și Theodor Paleologu, Kelemen Hunor, Mircea Diaconu, Alexandru Cumpănașu, Viorel Cataramă, Cătălin Ivan, Ninel Peia, Sebastian Popescu, John Ion Banu, Bogdan Stanoevici și Ramona Bruynseels.
Alegerile în Diaspora au fost marcate de cozi uriașe și nemulțumiri și se pare că turul de scrutin pentru Palatul Cotroceni va fi din nou unul cu evenimente.
Noul ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a cerut o analiză a situației, iar Iulian Ivan, responsabil pentru alegerile din Diaspora, spune că situația nu este prea bună:
”Mesajele venite de la misiuni au conturat o listă neexhaustivă de posibili factori care pot impieta negativ asupra derulării în cel mai bun mod a procesului de votare în străinătate. O parte din membrii secțiilor de votare nu sunt acreditați pentru a îndeplini funcția de operatori de calculator,fiind astfel în imposibilitatea de a opera tabletele din secții. Riscul ca unii membri, în special din rândul celor desemnați de partidele politice, să nu se prezinte sau să nu își îndeplinească atribuțiile sau să părăsească birourile secțiilor de votare în timpul procesului electoral. Există, în special în cazul cu număr mic de membri identificați, inclusiv riscul neîntrunirii la momentul deschiderii secțiilor sau la orice alt moment pe parcursul procesului electoral a numărului minim legal de membri pentru funcționarea acestora. În cazul în care fluxul de alegători nu va fi constant în cele trei zile, există posibilitatea de a se crea cozi”, a spus acesta, citat de Digi24.
