Un oraş românesc va fi independent de gazul rusesc. Şi-l va produce singur, din deşeuri

avrig
Inginerii români au gândit un bioreactor capabil să producă cantităţi uriaşe de biogaz, energie electrică, energie termică şi îngrăşăminte ecologice. Un bioreactor cu diametrul interior de circa 150 de metri ar putea produce suficientă energie pentru a alimenta un judeţ.  

„Bioreactorul valorifică biomasa de tipul plante energetice şi deşeuri biodegradabile. Ultimele pot fi reziduuri din industria alimentară, din unităţi de alimentaţie publică, dar şi deşeuri agro-zootehnice şi deşeuri municipale”, ne-a spus Carmen Mateescu, cercetător în cadrul Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare în Inginerie Electrică (INCPE-CA).

Primăria Avrig, judeţul Sibiu, a fost prima care s-a arătat atrasă de proiect. Un bioreactor cu diametrul de 100 de metri i-ar fi suficient pentru independenţa energetică a oraşului. „Avem foarte mult nămol din instalaţiile de canalizare. Am înţeles că îl putem folosi pentru biogaz şi suntem interesaţi de proiect”, a spus primarul din Avrig, Arnold Gunter Klingeis. Oraşul are aproximativ 14.200 de locuitori. 

Eoliene şi panouri fotovoltaice pe reactor

Însă bioreactorul va folosi şi alte surse regenerabile de energie. Pe bioreactor vor fi instalate două turbine eoliene, pentru producerea de energie electrică. „Amplasarea la înălţime, pe bioreactor, este un mare avantaj.

Cantitatea de energie produsă va fi mai mare decât în cazul în care turbinele ar fi pe sol”. Tot curent vor produce panourile fotovoltaice şi centrala pneumatică.

Dioxidul de carbon, folosit pentru a creşte alge

O altă idee este creşterea de alge. Acestea folosesc dioxidul de carbon rezultat în urma reacţiilor din bioreactor. Din alge pot fi obţinuţi produşi foarte valoroşi (biocombustibil, pigmenţi şi, nu în ultimul rând, hidrogen). În plus, reziduurile de alge vor fi folosite în bioreactor pentru obţinerea de biogaz.

Tipurile de bioreactoare gândite de cercetătorii români au proporţii uriaşe, diametrul variind între 100 şi 175 de metri. Forma bioreactorului va fi sferică. „Datorită acestei forme, bioreactorul nu prezintă spaţii inactive în care procesul de fermentare să nu asigure un grad corespunzător de descompunere şi igienizare a masei organice”, arată Mateescu.

Banii pentru proiect, căutaţi în China

În plus, „căldura care se dezvoltă în centrul bioreactorului se propagă către mediile mai reci din exterior”. Acest fenomen duce la o tubulenţe în întrega cantitate de biomasă, rezultând o mai bună omogenizare şi un grad avansat de fermentare. Acestea conduc la un randament mai bun al producţiei de biogaz..

Un reactor de 150 de metri costă însă circa 270 de milioane de euro. Statul român nu şi-a permis o astfel de investiţie, astfel încât institutul şi primăria din Avrig au căutat parteneri, investitori străini. „Mergem în China după finanţare. Economia lor merge foarte bine, sperăm să obţinem o finanţare pentru construcţia de două bioreactoare. Condiţia noastră va fi: ok, facem unul în China, dar susţineţi şi un proiect într-un oraş românesc”, explică Mateescu gândurile cu care pleacă la negocieri.

Oraşul care ar urma să beneficieze de acest prim bioreactor românesc este Avrig.

Plan pentru un bioreactor mediu spre mare:

click pe imagine pentru a o mări
proiect_bioreactor

Diametrul: 150 de metri

Necesar de biomasă: 15 milioane metri cubi

Producţie de biogaz: 1.900 milioane de metri cubi

Conţinut de metan în biogaz: 60%

Cantitate de îngrăşământ obţinut: 5 milioane metri cubi

Costul bioreactorului: 270 de milioane de euro

Profit anual obţinut: 60 de milioane de euro

40 de bioreactoare în România ne-ar scuti de gazul de import

Potrivit oficialilor institutului, 40 de astfel de bioreactoare ar rezolva problemele energetice ale României, astfel încât să nu mai depindem de gazul rusesc.

Construcţia acestora, spun ei, ar încuraja şi activitatea agricolă: agricultorii vor trece la cultivarea de plante energetice, deoarece întreaga producţie va fi achiziţionată pentru alimentarea bioreactoarelor. 

Dan Arsenie
Jurnalist GreatNews, Dan Arsenie lucrează în presa centrală din 2007 şi a scris pentru publicaţii ca Evenimentul Zilei, realitatea.net şi Yahoo News România. Scrie cu pasiune reportaje şi portrete jurnalistice şi acordă o atenţie ridicată promovării oamenilor frumoşi şi a locurilor frumoase din România.