În lumea de astăzi, bombardați de reclame, ad-uri, aplicații de fashion, trenduri și recomandări bazate pe căutările monitorizate de algoritmi, cumpăratul compulsiv de haine – care rămân adesea neatinse în dulap, cu eticheta intactă – a ajuns să fie inclusiv o problemă de mediu, deoarece toate aceste materiale ajung, mai devreme sau mai târziu, la gropile de gunoi sau în natură.
În replică, curentul slow fashion propune soluții sustenabile și etice în producția de îmbrăcăminte, care prioritizează calitatea, durabilitatea și design-ul atemporal, în detrimentul trendurilor ce se schimbă de la un sezon la altul. Mai exact, mișcarea încearcă să raționalizeze consumul și să îi facă pe clienții magazinelor de haine să abordeze în mod conștient cumpărăturile, astfel încât consumatorii să investească în articole de îmbrăcăminte mai puține, mai rezistente și care minimizează impactul asupra mediului.
„Merg spre a cumpăra piese atemporale, care durează”
Pentru Ana Tudoroiu, fondatoarea Asociației GRIT – Grupul Român de Întreținere a Textilelor, slow fashion înseamnă ca atunci când te decizi să cumperi un lucru, piesa respectivă chiar să îți placă „al naibii de mult”, iar haina respectivă să aibă și ceva din valorile tale.
„Pentru mine slow fashion este un mind set. Eu merg spre a cumpăra piese atemporale, care durează”, a explicat ea în cadrul atelierului interactiv „Ai grijă de ce ai deja”, organizat în cadrul Humana Hub, un spațiu de conversație și inspirație pentru cei care cred într-o modă sustenabilă și cu sens.
După cum mai arată Ana Tudoroiu, primul lucru la care se uită atunci când cumpără un produs este materialul, care trebuie să fie de calitate și durabil. De exemplu, un palton ar trebui să poată fi purtat cel puțin 10-15 ani.
Ulterior, hainele pot fi reparate și reutilizate. Potrivit studiilor, un produs vestimentar ar trebui să fie purtat de cel puțin 30 de ori ca să fie sustenabil, arată ea. În general, specialista folosește regula „one in, one out”, adică va cumpăra o haină doar când se deteriorează una din garderobă.
„Dacă mai voiam produsul ăsta și peste o săptămână, îl cumpăram”
Pentru Mădălina Corciu, PR & CSR manager în cadrul Humana People to People Romania, slow fashion înseamnă „să punem în hold” cumpărăturile compulsive și să alegem hainele cu grijă, iar după ce le-am purtat un timp mai îndelungat să le dăm o nouă șansă prin recondiționare sau reciclare: „Trendurile pun presiune pe noi să ne schimbăm des hainele. Să ne oprim și să ne întrebăm: Chiar îmi trebuie? Atunci când ne îngrijim hainele avem grijă și de planetă.”
Sfatul său este să nu cumpărăm imediat ce am deschis aplicația de shopping și am văzut ceva interesant. „Dacă mai voiam produsul ăsta și peste o săptămână, îl cumpăram. În 90% dintre cazuri nu îl mai cumpăram”, detaliază ea.
Slow fashion și modă circulară
Conceptul de slow fashion este în strânsă legătură cu un altul, așa-numita „modă circulară”. Aceasta din urmă presupune extinderea duratei de utilizare a hainelor prin refolosire, reparare, recondiționare și reciclare, în opoziție cu un model liniar de tipul „cumpără-folosește-aruncă”.
Scopul modei circulare este de a elimina deșeurile și poluarea (sau măcar de a le reduce), prin menținerea materialelor în circulație cât mai mult timp posibil, precum și de a consuma cât mai puțin din resursele planetei.
Începând de la 1 ianuarie 2025, odată cu obligativitatea colectării selective a deșeurilor textile, în România au fost introduse containere pentru reciclarea hainelor. Potrivit Mădălinei Corciu, este important ca hainele puse aici să fie spălate și să nu fie pătate. De asemenea, hainele trebuie puse în pungi, altfel se pot murdări și atunci nu mai sunt bune nici pentru recondiționare, nici pentru reciclare. Esențial este ca hainele să nu ajungă la groapa de gunoi sau în natură deoarece materialele textile se degradează foarte greu.
10 greșeli pe care le facem când spălăm hainele
Din fericire, există numeroase metode pe care le putem aplica pentru a prelungi durata de viață a hainelor și a le îngriji mai bine. Important este să identificăm greșelile pe care le facem și să nu le mai repetăm. Potrivit Anei Tudoroiu de la Asociția GRIT, de regulă tindem să facem 10 greșeli atunci când spălăm hainele:
1. Punem prea mult detergent și punem la ochi. Din acest motiv, hainele ies îmbâcsite, țesătura se deteriorează, se decolorează sau capătă o nuanță de gri. Pentru a pune o cantitate corectă de detergent ar trebui să verificăm recomandările producătorului și să ne asigurăm că ne raportăm la cantitatea de haine din mașina de spălat.
2. Nu obișnuim să închidem fermoarele și să desfacem nasturii. Dinții fermoarelor se pot rupe sau se uzează din cauza acțiunii mecanice. De asemenea, de ei se pot prinde alte materiale, care vor fi rupte. În ceea ce privește nasturii, dacă sunt închiși, ei se slăbesc în timp. De asemenea, este important ca aplicațiile detașabile de pe haine să fie scoase înainte de spălare. O altă metodă pentru protejarea hainelor este să le întoarcem pe dos pentru a reduce uzura.
3. Sortarea doar pe tipuri de culori este și ea o greșeală. Ana Tudoroiu recomandă nu doar sortarea pe tipuri de culori (albe, pale, colorate și negre), ci și pe tipuri de material (dacă un maiou delicat se freacă de un prosop aspru, se poate distruge), precum și în funcție de gradul de murdărie.
4. Nu folosim sacii pentru haine delicate sau mingii de lână pentru uscător. Sacii pentru haine oferă protecție în timpul spălării pentru țesături sensibile, haine cu aplicații, dresuri etc, astfel încât ele să nu fie deteriorate de forța mecanică din timpul spălării. Este important de știut că se pune câte un singur produs în sac, iar el trebuie răsfirat pe toată suprafața sacului. În privința mingiilor, acestea contribuie la scurtarea timpului de uscare și ajută ca hainele groase să devină mai moi.
5. Umplem prea mult mașina de spălat. Gradul de umplere a cuvei trebuie raportat la programul pe care îl alegem. De pildă, dacă folosim un program pentru bumbac, este nevoie să lăsăm loc cât să ne intre o mână cu degetele răsfirate. Programele de țesături mixte, de sintetice, au de obicei o încărcare de ½ din capacitatea cuvei.
6. Nu citim eticheta care ne arată atât compoziția, cât și simbolurile. Eticheta compoziției materialului, cât și cea cu simbolurile de întreținere, sunt foarte importante: ele ne ghidează cum să avem grijă de un produs în funcție de tipul de țesătură, design sau de aplicațiile de pe produs. În cazul în care tăiați etichetele, le puteți face poze înainte.
7. Folosim programe prea lungi și temperaturi prea mari. Potrivit Anei Tudoroiu, hainele de zi cu zi au nevoie de o spălare la circa 30 de grade și de un program de maximum 50 de minute – o oră și puțin. Prosoapele și lenjeriile de pat se spală separat și pot fi spălate la 40 de grade sau chiar 60 și la programe mai lungi (bumbac). Este important de știut că hainele negre, roșii și cele colorate intens se spală la 30 de grade. Pentru hainele murdare sau pătate se poate folosi funcția de prespălare, unde cantitatea de detergent este jumătate din cea normală.
8. Nu obișnuim să pre-tratăm petele. Dacă o haină s-a pătat se pot folosi diverse produse din comerț pentru scos petele, iar apoi o clătim de mână. Pentru albire și curățarea în profunzime a petelor se pot folosi bicarbonat de sodiu și percarbonat de sodiu. Înainte de a pune hainele în uscătorul electric sau înainte de a le călca trebuie verificat dacă pata mai este acolo deoarece căldura o va fixa pe material.
9. Punem hainele în dulap cât încă sunt umede, iar din acest motiv prind miros de stătut. În timp, și dulapul prinde un miros neplăcut.
10. Lăsăm hainele în sacii de la curățătorie, motiv pentru care hainele se pot îngălbeni sau deteriora. Este nevoie ca materialul „să respire”.
Foto: William Murphy / Wikipedia.org
Dacă folosești des Instagram, poți găsi o mulțime de lucruri interesante postate de GreatNews pe contul nostru, accesibil la linkul de mai jos:
.jpg){kind=link}