TOP 25 de motive pentru care românii urăsc politica

Senatorul Dan Nițu și-a anunțat demisia din Parlament, din ALDE și a spus că renunță la politică. A fost ales senator în 2012, pe listele PNL Vâlcea, însă s-a arătat dezamăgit că în ultima perioadă, reprezentanții partidului său de la centru au negociat cu PSD, fără să-l anunțe.

„Demisia mea din mandatul de senator al României, de preşedinte al ALDE Vâlcea, ca şi demisia din PNL, se datorează constatării mele că este practic imposibil sa fii un om de conştiinţă care îşi respectă valorile şi principiile.

Nu îmi ascund decepţia pentru faptul că interesele meschine de grup şi de grupuri de interese primează în detrimentul intereselor publice.

Am dorit să fac politică pentru judeţul Vâlcea şi pentru vâlceni, dar se dovedeşte imposibil în aceste condiţii. Mă retrag din viaţa politică, însă voi sprijini în continuare proiectele educaţionale, sociale şi culturale”, a transmis Daniel Nițu, într-un comunicat de presa.

Un sondaj recent arată că 9 din 10 români au puțină și foarte puțină încredere în clasa politică. La întrebarea „Ce părere aveți despre partidele din România?”, 37% dintre participanții la sondaj au spus că „foarte proastă”, 36% – „foarte proastă” și doar 19% – „bună și foarte bună”.

În ultimii ani, politicienii au făcut declarații care au fost fie aspru criticate, fie au devenit motiv de glume amare. Iată câteva declarații care au devenit motive pentru ca mulți români să disprețuiască și mai mult politica:

Mihăiță Calimente (PNL), revoltat că protestele „Colectiv” au criticat și politicienii din Opoziție: „Dacă strada nu ne doreşte pe noi, atunci să îi voteze pe bulgari. Atunci pe cine, dacă românii nu îi votează pe români?”

Cristiana Anghel (ALDE), discuție cu un cioban, în timpul unui protest, în fața Casei Poporului: „Eşti un prost! Ministrul astăzi e, mâine nu e. Eu sunt parlamentar, eu fac legea. Mă duc sus acum şi rezolv”.

Andreea Paul Vass (PNL): „Numai familia mea și cu mine știm câte sacrificii am făcut pentru a mă dedica politicii, adică dumneavoastră, comunității. Pe fetița mea am născut-o sâmbătă, în weekend, ca să nu pierd nicio zi de muncă”.

Robert Cazanciuc, fost ministru al Justiției: „Nu există un grad de rudenie, dacă vreți să fim foarte riguroși. Domnul Ponta este, evident, verișorul soției mele. Dar eu, într-o relație de rudenie cu domnul Ponta, riguroși fiind, evident nu sunt, dar, evident, soția mea este”.

Gabriel Sandu, fost ministru al Comunicaţiilor: „Fac politică din 1999, am făcut campanii electorale cu Ștefan Gheorghe şi am ajuns la PDL. A fost cea mai proastă perioadă din viaţă mea. Am fost cel mai prost ministru din istoria României”.

Ioan Rus, fost ministru de Interne (PSD): „România are trei milioane de oameni din forța activă în occident, dintre care un milion fierari-betoniști, zidari, lucrează prin Europa. Au poate 1.500 euro salariu, de banii astia copiii se fac golani acasă și nevastă-sa curvă. De 700 de euro vin acasă jumătate”.

Valeriu Zgonea (PSD), întrebat dacă îl deranjează arborarea steagului secuiesc: „Eu sunt din orasul lui Mihai Viteazul. Daca ei vor să ridice acolo steagul cu care au plecat cu colegul meu, Mihai Viteazul, acum câteva sute de ani să cucerească niște drepturi împotriva ungurilor, pe mine nu mă deranjează. Eu nu privesc cu atâta ură această chestiune, sunt colegi de-ai mei care arborează steagul Real Madridului sau Barcelonei, nu văd care e problema”.

Victor Ponta, despre proiectul de explotare minieră de la Roșia Montană: „O să fiu sincer şi o să vă spun că eu, ca deputat, o să votez împotrivă, dar pe de altă parte, ca prim ministru, nu am dreptul…

Cristian Dumitrescu (PSD): „Domnule senator, nu pot să vă felicit pentru ceea ce aţi făcut, dar trebuie să constat că sunteţi persoana care se încadrează cel mai bine. Aţi vorbit 1 minut şi 47 de secunde plin de substanţă. Eu n-am fost atent la ce aţi spus, dar aţi spus lucruri foarte interesante”.

Cristiana Anghel: „N-am să pot să stau cu ochii închişi şi cu gura închisă, spunând: «Da, este bine ceea ce se întâmplă»”.

Crin Antonescu: „Nu vă îngrijoraţi. Uneori, poţi ofta de plăcere. Acesta era sensul oftatului meu”.

Cristiana Anghel (ALDE) răspunde acuzațiilor că ar fi decontat fără drept bani pentru cazare deși a locuit gratis într-un cămin al Ministerului Educației: „De o săptămână, încerc să tac şi încerc să tac pentru că este Postul Paştelui şi pentru că în religia noastră creştină, şi nu numai, postul nu înseamnă neapărat post de alimente. Se poate face post şi prin tăcere, pentru că păcătuim şi prin ceea ce vorbim”.

Marius Manolache (PSD): „Eu cred că nu putem să punem egalitate între un demnitar, înalt funcţionar public, care are o răspundere extraordinară şi un cetăţean normal, fie el muncitor, inginer, medic, şamd.”.

Ionel Agrigoroaiei (UNPR): „Trebuie să-mi schimb în fiecare zi cămăşile. Poporul român, cetăţenii mei, ar trebui să conştientizeze că eu nu mă pot duce la întâlniri în haine de şantier sau în trening”.

Klaus Iohannis, declarație din viața actuală: „Soția mea Carmen și cu mine ne-am gândit de multe ori, în viața noastră anterioară, cum ar fi să venim la Ierusalim. Și iată, am venit într-o poziție care mă face să stau în fața dumneavoastră”.

Mutări „spectaculoase” în politica românească

În istoria politicii post-decembriste au fost și multe schimbări la vârful partidelor. Iată care au fost cele mai marcante mutări ale liderilor politici făcute începând cu 1990:

Ion Iliescu. Imediat după Revoluția din 1989 s-a format Frontul Salvării Naționale (FSN). În august 1992, la Convenția Națională a FSN, Petre Roman câștigă confruntarea cu Ion Iliescu și se decide ca platforma sa să devină crezul politic al FSN.

Imediat, Ion Iliescu și adepții săi părăsec FSN și înființează FDSN, care ulterior se va transforma în PDSR.

Radu Vasile. A devenit membru al Partidului Național Țărănesc. Până în 1998 a fost vicepreședinte al Senatului susținut de acest partid, iar între 1998 și 1999 a fost primul ministru al României. Din cauza unor disensiuni cu mai mulți membri din conducerea partidului a fost anunțată plecarea sa din PNȚCD. În 2.000, este votat senator pe listele Partidului Democrat.
Adrian Severin. Între anii 1992 și 1996 a fost liderul grupului parlamentar al Partidului Democrat în Camera Deputaților, iar până în 1998 a îndeplinit funcția de vicepreședinte al partidului. De asemenea, în perioada 1996 – 1997 a fost ministru al Afacerilor Externe și vicepremier în guvernul condus de Victor Ciorbea. În anul 2000, a anunțat că părăsește Partidul Democrat și intră în PSD.

Theodor Stolojan. La congresul PNL din august 2002 a fost ales noul președinte. În 2003, partidul său s-a aliat cu Partidul Democrat condus de Traian Băsescu. În 2006, din cauza unor disensiuni cu președintele PNL de atunci, Călin Popescu Tăriceanu, împreună cu Valeriu Stoica, Radu F. Alexandru, Mona Muscă, Cristian Boureanu și Raluca Turcan s-a despărţit de liberali și formează PLD, partid care în 2007 a fuzionat cu PD și a rezultat PDL-ul de astăzi.

Gheorghe Ștefan. În 2007, primarul din Piatra Neamț a fost suspendat din partid de conducerea PNL după ce a avut mai multe confruntări cu președintele Călin Popescu Tăriceanu. La scurt timp hotărăște să părăsească definitiv partidul și se înscrie în Partidul Democrat Liberal.

Gabriel Oprea. În 2009, în perioada în care era ministru la Interne, liderii partidului din care făcea parte, PSD, i-au reproșat faptul că nu-i consultă atunci când face numirile secretarilor de stat. La scurt timp i s-a retras susținerea politică și apoi şi-a dat demisia din funcția de ministru. Mai mult, şi-a dat demisia și din funcția de președinte al organizației PSD Ilfov, pe care o conducea din 2004 și pleacă din partid. În 2010, a format partidul Uniunea Națională pentru Progresul României, al cărei președinte executiv este în continuare. În iulie 2012, UNPR a format o alianță cu PSD.

Sorin Frunzăverde. A fost președintele Organizației Județene Caraș-Severin a Partidului Democrat-Liberal, iar din 2001 până în 2011 a ocupat funcția de vicepreședinte al Biroului Permanent Național al Partidului Democrat. În 2011 a fost ales prim-vicepreședinte al Biroului Permanent Național al Partidului Democrat-Liberal, însă pe 28 martie 2012 și-a anunțat demisia și a trecut în PNL. Pe 7 aprilie, a fost ales vicepreședinte al PNL.

Cristian Diaconescu. Fost ministru de externe și unul dintre cei mai importanți oameni ai PSD, Cristian Diaconescu a hotărât să candideze în 2010 la șefia partidului. Pentru că platforma sa nu a avut succes, iar el a ales să-l susțină pe Mircea Geoană, cel care pierduse alegerile prezidențiale, după desemnarea lui Victor Ponta în fruntea partidului a ales să părăsească formațiunea politică. Pentru o perioadă a fost în UNPR, alături de Gabriel Oprea, însă s-a retras și din acest partid după ce conducerea a anunțat că susține guvernul condus de Victor Ponta.

Victor Ciorbea. Reprezentant al Partidului Național Țărănesc Creștin și Democrat (PNȚCD), Ciorbea a ocupat funcția de prim-ministru al României între 1996 și 1998. Mai mult, pe 18 iunie 2011 a fost ales președinte al formațiunii. Cu toate acestea, în octombrie 2012, pleacă din partid și se înscrie în PNL. Obține un loc pe listele de candidați USL și un mandat de parlamentar în urma alegerilor.

Klaus Johannis. La jumătatea lunii februarie, în 2013, actualul președinte al României trece de la Forumul Democrat al Germanilor din România, la PNL. Apoi este numit șef al liberalilor și candidează la prezidențiale, în locul lui Crin Antonescu.

Recomandările editorilor GreatNews: 

• Cei 5 care au speriat Estul. TOPUL scuzelor folosite de politicieni pentru a scăpa de închisoare
• Cel mai iubit partid din România este PCR
• Apelul unui deputat adresat familiei Iohannis: „Nu mai purtați blănuri!”

Dacă folosești des Instagram, poți găsi o mulțime de lucruri interesante postate de GreatNews pe contul nostru, accesibil la linkul de mai jos: