Peste 136.000 de cetățeni din afara Uniunii Europene, ce dețineau permise de ședere în scopul angajării, locuiau în România la sfârșitul lunii august 2025, cei mai mulți dintre aceștia provenind din Nepal, Sri Lanka, Turcia, Republica Moldova și India, arată studiul „Migrația cetățenilor din țări țerțe în România: Integrarea pe piața muncii și riscurile exploatării prin muncă”, publicat de Consiliul Economic și Social.
Urmează Bangladesh, China, Siria, Egipt și Pakistan. În total, circa 136.300 de cetățeni din afara UE aveau la acea dată permise de ședere în scopul angajării în România, restul având drept de ședere în alte scopuri (reîntregirea familiei, studii etc), potrivit datelor Inspectoratului General pentru Imigrări.
După cum arată autorii studiului, peisajul migrației din România a suferit transformări semnificative în ultimii ani. Astfel, de la o țară predominant de emigrare, România a devenit una caracterizată de fluxuri de imigrație în creștere, în special din țări non-UE, motivul principal find deficitul de pe piața muncii, care a fost acut și structural.
De asemenea, criza demografică agravează acest deficit: populația României îmbătrânește rapid, proiecțiile estimând o triplare a populației de peste 65 de ani până în 2030, alături de o bază în scădere a potențialilor lucrători tineri.
În acest context, eliberarea avizelor de muncă pentru cetățenii țărilor terțe a crescut de la mai puțin de 2.000 pe an în 2014–2016 la 100.000 emise în 2024, majoritatea fiind concentrată în zona rolurilor necalificate sau semi-calificate, în sectoare slab plătite.
Datele colectate în cadrul studiului arată că migranții non-UE s-au orientat în special spre joburi în construcții, industria prelucrătoare, comerț, repararea autovehiculelor și HoReCa.
Lucrătorii migranți tind să se concentreze în regiuni dezvoltate economic, precum București-Ilfov, Cluj, Timiș, Brașov și Constanța. Datele oficiale, valabile la 31.08.2025, indică drept principale județe de reședință București, Ilfov, Constanța, Timiș și Cluj, în aceste zone locuind aproximativ 2 din 3 imigranți.
Un fenomen interesant surprins de studiu este că profilul ţărilor de origine este foarte diferit faţă de migraţia tradiţională: nu mai predomină state cu legături istorice, culturale sau diplomatice puternice cu România, ci naţiuni asiatice (în principal din Asia de Sud și de Sud-Est), cu care România nu are relaţii vechi sau comunităţi bine stabilite, mai notează autorii.
„De asemenea, legăturile culturale, economice sau diplomatice cu ţările asiatice dominante în acest val migrator sunt relativ slabe: nu există comunități mari deja stabilite, tradiţii de migraţie sau reţele economice consolidate. Aceasta sugerează că mecanismul principal al recrutării este pur economic — companiile româneşti angajează masiv din Asia pentru a suplini lipsa de forţă de muncă, fără a se baza pe fluxuri migratorii deja integrate sau pe relaţii istorice”, se arată în document.
Migranții din Nepal și Sri Lanka s-au integrat cel mai bine pe piața muncii din România
Autorii studiului au realizat și mai multe focus grup-uri, iar informațiile colectate în cadrul discuțiilor indică faptul că migranții din Nepal și Sri Lanka se disting în special pentru stabilitatea și integrarea cu succes pe piața muncii din România, adesea rămânând dincolo de contractele inițiale de muncă temporară.
De altfel, migranții din Nepal și din Sri Lanka sunt și cei mai numeroși, după cum arată statisticile oficiale.
Acest lucru este cu atât mai interesant cu cât vine în contrast puternic cu faptul că România are puține spre deloc conexiuni cu aceste țări (de exemplu, lipsesc acordurile bilaterale, atașații pentru muncă, relațiile diplomatice extinse sau cunoașterea contextului socio-cultural).
„Deși motivația principală pentru migranții care aleg România este de natură financiară, fiind legată de disponibilitatea oportunităților de angajare și de nivelurile salariale competitive în comparație cu țările lor de origine, în realitate motivația migranților care aleg România nu se reduce doar la avantajele financiare, iar dilema salarii mai mari versus salarii mai mici este una care explică doar parțial acest fenomen.
Deși lucrătorii extracomunitari au alternative mai bine plătite de exemplu în țările din Golf, mulți preferă România datorită dimensiunii simbolice și a oportunităților pe termen lung asociate statutului de stat membru al Uniunii Europene. România oferă un cadru perceput ca fiind mai sigur din punctul de vedere al respectării drepturilor lucrătorilor, condiții de viață mai stabile și posibilitatea unei integrări treptate în spațiul european.
Astfel, atractivitatea României derivă nu doar din oportunitățile de angajare, ci și din perspectiva unei mobilități viitoare în UE, din accesul la drepturi mai solide și din sentimentul unei mai bune protecții sociale, chiar dacă nivelurile salariale sunt, în mod absolut, mai reduse decât în statele concurente”, mai apreciază autorii studiului.
Studiul integral poate fi consultat aici.
Foto: ignartonosbg / pixabay.com
Dacă folosești des Instagram, poți găsi o mulțime de lucruri interesante postate de GreatNews pe contul nostru, accesibil la linkul de mai jos:
