Testul COVID care ar putea fi un moment de cotitură și ar asigura întoarcerea la viața normală

test coronavirus acasă
Foto: Wyss Institute at Harvard University

Într-un articol publicat în „The New York Times”, Laurence Kotlikoff, profesor de economie la Universitatea din Boston, și Michael Mina, lector de epidemiologie la Școala de Sănătate Publică „T.H.Chan” de la Harvard, SUA, explică în detaliu cum un test simplu pentru coronavirus ar putea schimba radical felul în care ne raportăm la virus, contribuind la reînceperea activităților economice, educaționale, culturale sau turistice.

Aceste teste ar putea fi făcute acasă, de fiecare dintre noi. Testele, care conțin benzi de hârtie care și-ar schimba culoarea în cazul în care sunt pozitive, sunt dezvoltate de Sherlock Biosciences, sub licența Institutului Wyss de la Harvard.

Potrivit celor 2 autori, aceste teste simple ar putea fi cheia pentru creșterea numărului de persoane testate și totodată pentru stoparea răspândirii virusului.

Una dintre variantele de teste funcționează în felul următor: testul are o bandă de hârtie și este suficient de ușor de folosit pentru ca oamenii să fie capabili să îl folosească acasă, în fiecare zi. Persoana care se testează nu are nimic altceva de făcut decât să scuipe într-un tub cu soluție salină și să insereze în el o mică bucată de hârtie ce conține o bandă cu proteine. Dacă persoana este infectată cu coronavirusul, banda se va colora în 15 minute.

Pasul următor ar fi ca persoana să se auto-izoleze, să își anunțe medicul și să verifice rezultatul cu un test standard ce presupune prelevarea de probe din nas.

Cei 2 autori mai arată că E25Bio, Sherlock Biosciences, Mammoth Biosciences, și tot mai multe laboratoare de cercetare din mediul academic se află în stadiile finale de dezvoltare a unui test zilnic pentru coronavirus, pe bază de bandă de hârtie. Iar unele dintre aceste teste care se află în lucru s-au dovedit extrem de eficiente.

Astfel de teste simple – similare testelor de sarcină – ar putea fi produse în masă în doar câteva săptămâni odată ce ar primi aprobare din partea Administrației pentru Medicamente și Alimente din SUA. De asemenea, prețul unui astfel de test este foarte mic, de aproximativ 1-5 dolari.

Pentru comparație, testele nazale, unde probele sunt prelucrate în laborator, costă mult mai mult, aproximativ 50-150 de dolari. Prelucrarea lor durează mai multe zile. Din acest motiv, Centrul pentru Controlul și Prevenția Bolilor din SUA a atras atenția că foarte puțini oameni ajung să fie testați. Iar cei care ajung să fie testați, sunt de obicei testați o singură dată.

Oamenii pot lua cu ușurință virusul ulterior, iar o testare mult mai frecventă – chiar zilnică, acasă – ar putea reduce drastic riscul răspândirii. Chiar dacă testele cu bandă de hârtie nu sunt la fel de precise precum cele prelucrate în laborator, ele au marele avantaj că sunt rapide și ieftine și, prin urmare, pot fi repetate de foarte multe ori.

Cei 2 autori ai articolului din „The New York Times” susțin că omenirea are nevoie acum de cea mai bună metodă de a detecta și opri virusul, nu de un test perfect pe care nimeni nu îl poate folosi.

Potrivit acestora, testele simple ar înseamna că angajatorii își pot ruga angajații să se testeze înainte de a veni la muncă și să le trimită dovada unui test negativ. La fel s-ar putea întâmpla și în universități sau școli, iar restaurantele ar putea accepta rezervări numai dacă ar fi însoțite de o poză a testului negativ.

Practic, toată lumea ar fi motivată să se testeze zilnic pentru a participa complet la activitățile economice, educaționale, recreative, culturale, turistice etc, deoarece acest fapt ar însemna o întoarcere la viața normală.

Jurnalist GreatNews, lucrez în presa centrală din 2008 și am scris pentru publicații precum Yahoo News România, ziarul „Evenimentul Zilei”, site-ul turism.evz.ro sau revista „National Geographic România”. Scriu cu plăcere reportaje și portrete pe care le ilustrez adesea cu fotografii și cred că baza meseriei de jurnalist stă în munca de teren și în discuțiile cu oamenii. Mă interesează în special temele sociale, drepturile omului, egalitatea de șanse, diversitatea culturală și domenii precum știința și turismul.