În ultimii ani, partidele politice din Parlament au încercat de mai multe ori să reformeze sistemul pensiilor speciale ori să reducă aceste pensii prin suprataxare, însă de fiecare dată inițiativele s-au lovit de judecătorii de la Curtea Constituțională, care au decis că legile respective sunt neconstituționale.
Acum, Guvernul Bolojan a anunțat că următorul pachet pe care își va asuma răspunderea va include și reforma pensiilor speciale. Însă rămâne de văzut dacă viitoarele modificări legislative chiar vor trece de CCR.
În România, mai multe categorii de pensionari primesc pensie de serviciu (cunoscută și sub numele de specială). Astfel de pensii nu sunt calculate după cât de mult a contribuit persoana la pensie în timpul activității, ci după diverse alte criterii care îi favorizează pe respectivii pensionari care ajung să primească o indemnizație mai mare decât dacă s-ar fi luat în calcul contribuția efectivă.
Unul dintre cele mai discutate cazuri din spațiul public este cel al magistraților, care primesc la pensie un procent important din veniturile brute și sporurile din ultimii 2 ani de muncă de dinainte de pensionare, când automat salariul este la un nivel maxim.
Dincolo de cuantumul disproporționat de mare al pensiei (raportat la contribuție), o altă problemă a „specialilor” este vârsta de pensionare, care este mult mai mică în cazul anumitor categorii profesionale. De pildă, un magistrat se poate pensiona în România chiar și la 47 de ani, în vreme ce un angajat obișnuit trebuie să aștepte până la 65 de ani.
Cea mai recentă încercare de a reforma sistemul pensiilor speciale s-a făcut în 2023, prin Legea nr. 282 din 19 octombrie 2023, însă și aceasta a fost sortită eșecului.
În România, magistrații se vor pensiona la 60 de ani abia în 2062
În forma inițială adoptată de Parlament în vara anului 2023, legea creștea vârsta de pensionare a magistraților la 60 de ani începând cu anul 2035. Practic, vârsta de pensionare creștea treptat, între 2023 și 2035, până ajungea la 60 de ani.
Deși vârsta de pensionare creștea etapizat, pe parcursul a mai bine de un deceniu, CCR a hotărât că legea nu este constituțională deoarece „se realizează o creștere bruscă și intempestivă a vârstei de pensionare cu 10 ani pentru persoanele născute începând cu anul 1976”.
Ulterior, legea a fost modificată în Parlament pentru a include obiecțiile judecătorilor de la Curtea Constituțională. Așa s-a ajuns la varianta actuală a legii, în care vârsta de pensionare a magistraților crește, însă cu doar 4 luni pentru fiecare an calendaristic (până la atingerea vârstei de pensionare de 60 de ani).
Cu alte cuvinte, în prezent, vârsta de pensionare a magistraților crește cu 1 an odată la 3 ani. Un calcul simplu ne arată că vârsta de pensionare de 60 de ani va fi atinsă abia în anul 2062.
Articolul din Legea nr. 282 din 19 octombrie 2023 care prevede această vârstă de pensionare este următorul:
Începând cu data de 1 ianuarie 2024, prin derogare de la prevederile art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, cu modificările și completările aduse prin prezenta lege, judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituțională, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la Curtea Constituțională, precum și personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1) din aceeași lege se pot pensiona și pot beneficia de pensia de serviciu dacă îndeplinesc condiția de vechime de minimum 25 de ani realizată numai în aceste funcții, precum și condiția de vârstă de cel puțin 47 de ani și 4 luni. Această vârstă de pensionare crește cu câte 4 luni în fiecare an calendaristic, până la atingerea vârstei de pensionare de 60 de ani prevăzute la art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, cu modificările și completările aduse prin prezenta lege. La calculul acestei vechimi se aplică în mod corespunzător dispozițiile art. II.
Dincolo de creșterea vârstei de pensionare mult prea încet, un alt motiv pentru care Comisia Europeană a considerat că nu am atins jalonul din PNRR referitor la pensiile speciale (ceea ce a dus la blocarea a sute de milioane de euro) a fost incapacitatea legiuitorilor de a transforma pensiile speciale în unele bazate pe contributivitate.
Parlamentul a încercat să reducă cuantumul pensiilor speciale prin diverse metode, inclusiv prin suprataxare, însă multe măsuri au fost declarate neconstituționale de CCR, iar cele care au fost totuși aplicate au fost considerate insuficiente de oficialii europeni.
Până în 2023 magistrații puteau avea pensii mai mari decât salariile
De exemplu, în cazul magistraților, legea actuală adoptată în octombrie 2023 prevede că aceștia pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionării. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.
Anterior, legea era chiar și mai favorabilă, în sensul că magistrații primeau o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizația de încadrare brută lunară și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. Cu alte cuvinte, se luau în calcul doar veniturile brute și sporurile din ultima lună (în mod tipic, cele mai ridicate din întreaga perioadă de activitate). Iar pensia nici nu era plafonată la venitul net din ultima lună de activitate, ceea ce dăduse naștere unor aberații apariția unor pensionari cu pensii mai mari decât salariile avute pe când erau în câmpul muncii.
Parlamentarii au încercat să introducă în legea din 2023 și suprataxarea pensiilor speciale. La acea dată, pensiile bazate pe contributivitate se impozitau cu 10%, însă doar sumele care depășeau 2.000 de lei. Politicienii au introdus un impozit mai mare pentru pensionarii speciali.
Astfel, legea prevedea că, pentru venitul lunar din pensii care are doar componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplicau progresiv următoarele cote de impunere:
(i) 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câștigului salarial mediu net sau egală cu acesta;
(ii) 15%, pentru partea cuprinsă între nivelul câștigului salarial mediu net și nivelul câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat sau egală cu acesta;
(iii) 20%, pentru partea ce depășește nivelul câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
Însă, și de această dată, CCR a decis că legea este neconstituțională, unul dintre motivele invocate fiind că, deoarece se iau în calcul indicatori care nu sunt constanți (precum salariile medii nete sau brute pe țară), se „creează premisele pentru ca pensia aflată în plată să fie permanent repusă în discuţie şi să fie supusă unei recalculări anuale”.
În prezent, Comisia Europeană a suspendat plata unor sume uriașe de bani din PNRR deoarece România nu a reformat sistemul pensiilor speciale. Dacă nici noul Guvern nu va reuși acest lucru, România va pierde 231 de milioane de euro.
Dacă folosești des Instagram, poți găsi o mulțime de lucruri interesante postate de GreatNews pe contul nostru, accesibil la linkul de mai jos:
